Sări la conţinut

Valentina ”Mămica” Lebedev

septembrie 27, 2011

Există oameni care te vor susține mereu, vor fi alături de tine mereu și te vor iubi mereu. Nu contează dacă tu ai fost corect sau nu, în public mereu îți va lua apărarea ta. Nu contează dacă you failed big times, ea va fi lângă tine încercând să te facă să te simți bine și să te convingă că ceilalți pur și simplu nu au înțeles. Ea mereu te va aplauda, și va rămâne în sală atunci când toți deja au plecat. Pentru ea, tu mereu vei fi eroul ei, și anume asta îți dă putere și aripi să zbori. Asemenea persoane nu sunt foarte multe în viața cuiva. Eu am marele noroc ca mămica mea să fie una din acele persoane.

Asta am observat și azi, și ieri, și alaltaieri și vreau să spun că eu o iubesc tare mult pe mămica mea.

Mămica e pe Facebook, și de curând a învățat cum să facă share la chestiuțe pe Facebook. Și prin asta eu observ iar grija și dragostea ei pentru mine. Pentru că eu știu că ea mereu va share-ui ceea ce eu scriu, chiar dacă nimeni nu o va mai face. Va fi prima care îmi dă like la articole și prima care îmi citește articolele și nu contează pe ce temă (chiar și de pe Bloguvern). Mulți își blochează părinții, iar eu lu mămica mea îi dau voie chiar să intre în intimitatea mea. Și eu știu că ea știe mult mai multe despre mine, decât eu cred că ea știe. Și știu că atunci când cineva mă va face unhappy, pentru mămica acea persoană va fi persona non-grata, doar ca să mă apere pe mine.

I love my Mămică

Numele cu care eu o numesc e Mămica. Și ador când în fiece dimineață mămica vine la ușă să-mi zică la revedere, să mă pupe și să-mi dorească o zi frumoasă la birou. Ador cum bem împreună cafeaua dimineața deși uneori ne trezim reciproc din somn pentru a săvârși acest ritual.

În clasa a 7 când aplicam pentru Tânărul Antreprenor, trebuia să scriem despre modelul care îl urmăm în viață. Și mă gândeam atunci să scriu despre Steven Gerrard sau Iker Casillias, dar pe ăștia doi nu-i știam deloc. Atunci m-a pălit că mămica e eroul meu.

Și chiar tot ce am eu acum se datorează mămicăi. Admir răbdarea ei și puterea cu care luptă zilnic, puterea cu care niciodată nu se dă bătută.

Mămica s-a născut într-o familie cu mulți-mulți copii în satul Rădoaia. Ea fiind cea mai mică și dezconsiderată din familie. Dar ea mereu spunea că ea va învăța și se va duce la Chișinău. Asta era un fel de New York pe atunci. Și că va trăi în Chișinău și va avea familie în Chișinău. Dar cum deobicei se întâmplă, copii spun multe din visele lor pe care cei mai mari le consideră naive. Apoi că mai ales că mămica avea probleme de sănătate când era mică.

A reușit să intre la școala medicală în Chișinău, și s-a și măritat în Chișinău. Și din căsnicia aia am apărut eu și frate-miu, Victor. Dar căsnicia nu a durat mult, mămica a avut 2 tentative să divorțeze și a doua a fost una cu succes. Așa mămica a demonstrat că nu e ca și celelalte femei și că se respectă pe ea și nu-i va da voie nimănui să o înjosească și să o bată. Și eu pentru asta o respect și mai ales că s-a gândit și la viitorul nostru. Deoarece majoritatea rămân și se sacrifica pentru ca copii lor să aibă un tată. Fuck this shit.

Pentru cei de la țară, atunci când mămica s-a întors cu doi copii și divorțată, probabil a fost văzut ca un fail și ca o învățătură de minte pentru mama, pentru că a țintit sus și prea s-a aruncat cu sapa la avioane. Dar mămica little by little și-a revenit și s-a întors pe picioare deși a trebuit să lucreze ceva timp bun la spitatul de tuberculoză din Bălți, riscându-și propria sănătate zilnic pentru a ne putea crește pe mine și fratele meu.

Când eram clasa a 3, mămica m-a luat din nou la Chișinău să trăim. Așa că mămica reușea să facă a doua oară ceea ce majoritatea din familia ei nu reușiseră nici o dată. Și cum a putut ia ne-a educat și ne-a crescut, reușind mereu să ne pună pe masă mâncare și în suflet dragoste.

Și așa mămica din familia ei numeroasă, își are ambii copii dați la facultate. E fiind al doilea, în general, din familie care a intrat la facultate. Primul care a intrat la buget și primul care a absolvit cu o medie peste 9.60. Acu e rândul lui frate-miu să definitiveze recordul obținut de mama.

Mămica nu s-a recăsătorit, și nici nu vrea. Ea își iubește libertatea, iar eu vreau ca mămica să fie fericită, așa că orice ar face mămica ca să fie așa, eu o voi susține pentru că ea este mămica mea. Și dacă cei din familie nu se vor susține reciproc atunci cine îi va susține?

Îmi place să o văd pe mămica că își scrie sms-uri cu cineva, ca în adolescență, și îi frică că eu i le voi citi (deși eu niciodată nu voi face asta). Îmi place când îmi povestește despre flirturile ei, atât online cât și offline. Îmi place când îmi cere părerea în ce e mai bine să se îmbrace. Și deși eu știu că ea oricum va alege ce vrea ea, așa că eu de fiece dată mă gândesc pe care anume ea vrea ca eu să aleg. Uneori nimeresc, alteori nu, dar procesul îmi place la nebunie.

Îmi place cum mămicăi îi place să învețe chestiuțele noi. Țin minte cum o învățam să țină șoricelu, să scrie sms, și să stingă sau să aprindă calculatorul. Acum mămica e expert pe odnoclassniki, are Facebook pe care îl învață zilnic cu tot cu toate schimbările lui. Poate căuta orice pe google și scrie la tastatură destul de repede. Trebuie să-i arăt care e faza și cu twitteru.

Azi îi 27. Și azi îi ziua lu Google. Iar mămica e ca un fel de Google, mereu găsește ceea ce eu nu reușesc să o fac, atât prin casă cât și în afara ei.

Și mămica a fost alături de mine în oricare ar fi fost deciziile mele, de a-mi face creastă, lăsa codiță, sau lăsa păr lung, deși ei nu prea îi place. A fost lângă mine când am decis la ce facultate să mă duc, și atunci când am început să umblu hăisa prin lume. Și eu știu că mereu își face griji și nu poate dormi liniștită până nu o anunț că totu e ok.

Eu cred că e foarte dificil să fii mamă, și nu contează ce fel de copii ai. Și eu vreau să o fac ca mămica să se mândrească cu noi ca să vadă că eforturile ei nu au fost în zadar și sper că într-o anumită măsură ne reușește asta.

Și știu că mulți au cunoscuto pe mămica, și ați vorbit cu ea, sau o veți cunoaște, iată profilul ei de facebook. Și fiecare poate confirma că mămica rupe, e super amuzantă dar și înțeleaptă. Eu mereu o citez pe mămica, pentru că știu că are dreptate, și am observat că cu cât timpul trece mai mult cu atât mai des o fac. MinuNata poate confirma ambele spuse.

Apoi mămica știe aproape tot ce îmi place mie, de la orez chinezesc, la ce fel de ciocolate, mazăre sau ceai. Și mereu e în căutare de nurori, zilnic îmi propune candidaturi care îi plac ei. Acum nu o face, pentru că are încredere în mine că uneori pot face alegerea corectă.

Dacă o cunoști pe mămica, nu o uiți așa ușor, ea intră deodată sub piele și te poate ajuta mereu. Atâta timp cât nu calci pe bec, pentru că mămica din cel mai bun prieten se poate transforma în cel mai mare dușman. Așa că be gentle with her sau tot universu va fi împotriva ta.

Mămică eu tari ti iubesc. ș matale cred că știi asta. Îmbrățișări multe, multe, multe și MULȚUMESC.

Acasă la Fluturaș nu va fi niciodată complet dacă mămica nu e aici.

23 comentarii leave one →
  1. Victoria Prunici permalink
    septembrie 27, 2011 09:47

    mai ales ultima poza, rupeee!!!!

    • septembrie 27, 2011 23:29

      pe mine tot m-a rupt când am văzuto

  2. kapa permalink
    septembrie 27, 2011 10:12

    sweet 🙂

  3. cristina permalink
    septembrie 27, 2011 10:32

    La multi ani, mamicai tale!!!Am cunoscut-o si eu si are lipici:)))Sa fie mereu sanatoasa si cu o dorinta imensa de viata!!!!!

  4. septembrie 27, 2011 11:08

    Sa ai grije mereu de parintii, ei devin cu timpul copii,au nevoie permanenta de o mingiere si de iubire de la copii.

  5. septembrie 27, 2011 14:00

    so cute

    • septembrie 27, 2011 23:25

      așăi:) eu aștept poze cu mama ta pe blogu tău

  6. Melly permalink
    septembrie 27, 2011 17:42

    OMG 🙂 🙂 🙂 …ești extraordinar și se pare că ai reușit să mă uimești din nou :-O :-O :-O..Nici o clipă nu m-am îndoit că ai o mamă extraordinară ;).. altfel tu nu erai omul pe care eu am avut bucuria și onoarea să-l cunosc personal 🙂 ..
    Un detaliu mai doresc să adaug :D..partea cu căutatul unei nurori..well.mo pus și pe mine în stânjenitoarea situație cu întrebarea : „Ești viitoarea mea noră??”…OMG :))…m-am înroșit instant pe mess :))…și țin să spun că nu mi s-a întâmplat niciodată să fiu surprinsă în așa măsură :))

    Să ai grijă de ea deoarece timpul e scurt și eu sunt de părere că trebuie să profităm de prezența părinților cât de mult putem 😉

    Hugs&kisses my dear..dear B.

    • septembrie 27, 2011 23:24

      mămica are așa putere:)
      eu te îmbrățisez strâns și îmi este dor de tine :*

  7. Viorica permalink
    septembrie 27, 2011 22:39

    Ah, cit de frumos si sincer ai scris despre mamica ta ca practic mi-au dat lacrimele, eu fiind tinara mamica (degraba la 2 baieti:) imi doresc mult asa o relatie cu ai mei cind vor creste mari, mamica ta e foarte bravo ca v-a crescut cu atita dragoste, demnitate si dedicatie!

    • septembrie 27, 2011 23:22

      awwww al doilea. cum îl va chema? eu nu știam

    • Viorica permalink
      septembrie 28, 2011 02:13

      asteptam sa se nasca practic in orice moment acuma si vom decide 🙂

    • septembrie 28, 2011 09:28

      felicitări 🙂 hug

  8. septembrie 28, 2011 08:02

    28 😦 …

  9. septembrie 29, 2011 11:21

    mmm, cit devotament…, cita dragoste…, si stii ce? fericita va fi viitoarea ta sotie, pentru ca va fi iubita de tine si de mama ta! Eu din pacate am parte doar de dragostea sotului meu…
    Fericitule, se vede si in ultima poza cit pozitivism ai in tine, corect a zis si Alex Gurdila http://voxreport.unimedia.md/2011/09/28/blojerul-anului-ia-sa-vedem/….

  10. Natalie permalink
    octombrie 4, 2011 03:28

    Istorioara ta tare m-a impresionat, si m-a facut sa-mi dau seama ca mamica mea nici o data nu mi-a spus „nu” si intotdeauna m-a sustinut in ceea ce fac. Fiind departe de ea imi lipseste nespus de mult, asa ca, cu orice ocazie ii spun ca o iubesc si stiu ca ea sufera mult….distanta e mare….asa ca arata-i mamicai tale cit de des poti dragostea ce io porti, pentru ca mamica este una…

    • octombrie 4, 2011 11:39

      awwwwww, mămicile noastre sunt niște îngeri

  11. august 14, 2013 11:27

    Foarte frumos si sincer.

Butterfly sharing is caring