Punctul dintre Moldova și md (Strategia Moldova Electronică 2010 și Moldova Digitală 2020)

La început a fost Moldova. Apoi, pe la începutul anilor 2000, s-a lucrat și s-a adoptat Strategia Moldova Electronică 2005-2010. Acum am mai făcut un pas înainte. În mai 2012 am asistat la masa rotundă referitoare la  Strategia Moldova Digitală 2012-2020. După asta, nu știm cum Moldova va vrea să fie.

Dar hai să vedem cum Moldova vroia să fie electronică.

Călătorii în timpuri electronice

În urma unei mese rotunde de la Conferința internațională ICT din 2009 se ajungea la următoarea concluzie: „Prevederile strategiei Moldova electronică pentru perioada 2005-2009 au fost, în mare măsură, realizate. Dezvoltarea tehnologiilor a întrecut aşteptările din anul 2005. Obiectivele de dezvoltare TIC au fost realizate”.

Apoi, ne trezim, în aprilie 2012, cu declarații de genul: „Auditorii Curţii de Conturi au depistat că nu au fost evaluate riscurile acestei strategii, iar investiţiile au fost în zadar. Au început investiţii care din start nu aveau sorţi de izbândă din mai multe cauze, inclusiv din cauza că unele erau cu formulare vagă, neclară şi nu putea fi efectuată realizarea lor din cauza lipsei indicatorilor de performanţă sau de realizare”.

„Voi sunteţi acei care aţi făcut vâlvă în toate ţările CSI cu un sistem informaţional în Republica Moldova super. Bill Gates „otdîhaet” de sistemul informaţional din Moldova. Şi când am ajuns la ziua de astăzi constatăm că noi de fapt nu avem nimic. Avem diferite frânuri ale unor începuturi, dar nu le putem integra într-un sistem unic. Înseamnă că nu avem nici pe dracu”, a declarat președintele Curții de Conturi, Serafim Urechean.”

După ce ani la rândul totul s-a pus în cârca și a avut ca bază Moldova Electronică, cu ce ne putem trezi în 2022 referitor la Moldova Digitală?

Moldova Electronică

Strategia din 2005 – 2010 s-a axat mai mult pe înzestrarea oamenilor cu acces la internet, decât a avea produse bazate online. Încă de pe atunci erau discutate lucruri precum:

• comerțul electronic – despre care s-a vorbit mult și la Moldova ICT Summit 2012, anume printr-un sistem de plată cu telefoanele mobile. Aducerea unui sistem de plată sau crearea unuia ca Paypal se regăsește, de asemenea, în strategie, doar că a fost transmis mai departe.
• sănătatea electronică – au început să se facă baze de date online a pacienților, dar, în același timp, istoricul medical al pacienților nu se păstrează electronic, așa încât ei continuă să aibă cărticica lor medicală. O aplicație care să ajute a fost, de asemenea, transferată spre Moldova digitală.
• digitalizarea tezaurului național – asta însemnând dotarea bibliotecilor și muzeelor cu câte un site. Dar și acum, când te duci la Biblioteca Națională, mai stai în rând să vezi dacă este o anumită carte sau nu. O altă aplicație așteaptă această direcție în Moldova Digitală.

Amintiri din pre-Moldova Electronică

Prin 2004 fiecărui elev îi revenea săptămânal, în mediu, 15-20 minute de lucru la calculator, iar unui student – 57-77 minute. S-a schimbat ceva de atunci?

În 2004 exista un calculator la aproximativ 800 de elevi. Nu aveau ei când să stea pe twitter și să scrie pe bloguri.

Iar din cei care foloseau internetul, 5,9% vizitau site-uri guvernamentale. Majoritatea își verificau poșta, căutau referate și stau pe mirc.

Pe atunci strategia avea menirea să impulsioneze folosirea computerelor în business. Ca anume acestea să creeze și produse electronice. De aceea, Academiei de Științe i-au fost cumpărate 1000 de calculatoare, ca să studieze acest fenomen.

Iar cei care aveau computere în birou, le foloseau doar să nu zică că nu le foloseau. Acum vă puteți imagina o zi la serviciu fără a aprinde calculatorul? Să nu mai zic nimic de blackberry-urile și ipad-urile voastre.

Cine erau atunci online? În mare parte, instituțiile guvernamentale. . Pe atunci doar 40% din ministere aveau website, dar acum eu le bat capul cu pagini pe rețelele de socializare. Și cum se mai schimbă lucrurile doar în șapte ani.

Ca în orice strategie se anticipează lucrurile. Pe atunci se credea că rata de penetrare a internetului va fi de 42,8% în 2015. Acum în 2012 deja avem 42,5%.

Uneori lucrurile se schimbă duse de val încât ceea ce se întâmplă precede cadrul legal, de aceea Vitalie Eșanu la ultimul offline cu Pavel Filip, spunea că în Moldova ar fi imposibile afaceri precum Instagram sau Zynga.

Întrebarea mea este, oare noua strategie va face un pic de ordine sau ne vom trezi la fel, trecând de termene limită și neștiind de unde să luăm și unde să punem? Voi ce credeți?

PS: Deja se termină luna august, iar contactele de pe website-urile majorităţii ministerelor nu sunt cu extensia @gov.md. Şi nici ghidul pentru prezenţa Ministerelor pe site-urile de socializare nu a fost încă publicat.