Skip to content

Ziua colectivă a oamenilor singuri

Aprilie 14, 2012

Prin Asia, mai ales Japonia și Coreea de Sud sunt foarte multe sărbători legate de relațiile de cuplu. Data de 14 pare a fi una din cele mai favorabile dăți. Așa încât pe 14 februarie, fetele dăruiesc ciocolate băieților, pe 14 martie, băieții dăruiesc ciocolate la fete. Iar pe 14 aprilie, cei care nu au mâncat ciocolată se strâng și mănâncă împreună.

La noi asta anul ăsta se va numi Paștele. În acest context mi-am adus aminte de un articol de pe bloguvern, care îl vedeți mai jos.

Mereu când dau peste cineva, cu care mi-aș planifica viitorul, persoana dată pleacă, lăsându-mă pe mine cu inima frântă și planurile la coșul de gunoi.

În fiece oră, în Moldova, patru inimi sunt frânte din cauza plecării. Se nasc cinci suflete noi și mor altele șase. Iar dacă tendința se va păstra, tot mai puțini se vor naște. Din acești cinci copii, unul este din afara căsătoriei.

Ioana

Pe Ioana am iubit-o din prima clipă când am văzut-o și mi-am promis că nu o voi părăsi niciodată, încă de la primul nostru sărut. Când iubești, mizezi pe faptul că ești tânăr și planurile pe care le faci sunt pentru oameni mari.

Ioana e cu trei ani mai mică ca mine. Și planificăm să ne căsătorim, eu la 26 și ea la 23. Desigur, după ce absolvim ambii facultatea și poate avem norocul să obținem vreo bursă de schimb de experiență într-o altă țară. Doar că ne este frică. Depărtarea ar putea să ne fure unul de la altul.

Nu vrem mai mult de doi copii. Uneori ne gândim la ce înseamnă să crești un copil în Moldova. Ne-am mulțumi și cu unul, dar să știm că e sănătos și va avea toate necesare, ca să crească ca un copil normal. Nu vrem să avem peste 3 copii și să fim ca cele 40% din familiile care au peste 3 copii și trăiesc sub pragul sărăciei absolute.

Vrem o fată și un băiat. Îi vom numi Marius și Gabriela.

Câți copii să avem?

Ioana a spus că ea după 35 de ani nu va naște, așa că dacă vrem copii, va trebui să-i planificăm din timp, doar că nu prea știm când. Dacă vrem să avem un viitor cumsecade, trebuie să ne dedicăm carierelor, iar apariția unui copil nu prea ne avantajează, mai ales că nu suntem ajutați de către stat aproape cu nimic. Iar banii pe care îi primești pentru concediu de maternitate sau paternitate, abia îți ajung să supravețuiești.

Am vorbit cu niște cunoscuți și ne-au spus că pentru fiecare copil, la naștere, vom primi cîte 1500 de lei și nu contează câți vom avea. Pentru fiecare suma e fixă. În caz că Ioana va rămâne însărcinată și nu va lucra, vom primi lunar doar 200 lei din fondul social. Ni s-a spus că sunt bani pentru pampers. Oricum, nu cred că cineva își închipuie cât de des un copil murdărește un scutec. O prietenă de familie are un salariu de 10.000 lei și, lunar, primește 3.000. Noi încă ne vom gândi dacă se merită să avem mai mulți copii.

În Suedia, sistemul se axează pe ajutorul pe care îl primesc oamenii în concediile de maternitate și de asemenea încurajarea părinţilor de a-şi da copiii la grădinițe pre-plătite de stat.

La televizor se vorbește că numărul oamenilor din Republica Moldova scade. Din această cauză avem și vom avea mult mai multe probleme în viitor. Pensia este mică și oameni care să lucreze sunt puțini. Noi asta înțelegem, dar mai mulți copii oricum nu vom putea face. BBC-ul a spus că Moldova e țara a cărei populație scade cel mai mult, iar spre anul 2050, de la aproximativ 3,5 milioane, vom fi 2,5 milioane.

Soluții

Citeam undeva că nici o țară nu-și va pierde total populația din cauza problemelor demografice. Deoarece, cu cât un stat e mai dezvoltat, cu atât grija pentru familii o poartă el. Mai înainte toată educația copilul o primea acasă, acum el merge la școală, la universitate. Astfel, în caz că populația va scădea prea mult, statul va trebui să facă ceva pentru asta. În China, deoarece erau prea mulți copii, li s-au impus limită la câți copii pot să se ducă la școală și să plătească impozite, iar în Canada, statul invită oameni pentru a trăi acolo. Cu Ioana ne gândim că dacă va fi insuportabil de trăit aici, ne vom muta în Canada.

Ioana mi-a povestit şi de cartea lui Savantie Baștovoi „Diavolul este politic corect”. Acolo erau niște soluții bizare de control al numărului populației. Fiecare al doilea născut, dacă este băiat, e castrat, în caz că părinții nu plătesc o anumită sumă de bani pentru a-i cumpăra dreptul de a avea urmași. Apoi, primii născuți, când creșteau mari, își puteau vinde dreptul a avea urmași pentru o anumită sumă de bani. Iar cu timpul, statul a declarat că pentru ca să nu existe copii fără părinți, toți vor fi ai statului și s-au creat diferite incubatoare unde erau crecuți copii. Un fel de Matrix, i-am spus eu Ioanei.

Uneori mă gândesc, dacă tinerii nu vor fi motivați să se căsătorească și să aibă o stabilitate, adică pâine pe masă și un acoperiș deasupra capului, s-ar putea să ajungem chiar la aceste incubatoare de oameni. Din interes, m-am uitat peste Strategia națională pentru securitate demografică a Republicii Moldova. Dacă ar fi acolo ceva care să mă motiveze să întemeiez o familie și m-aș conduce după aceasta, nu aș cere-o pe Ioana în căsătorie. Sunt lucruri acolo care sunt necesare de implementat, dar ele vin, by default, cum ar spune americanii.

S-au făcut propuneri, dar nimic concret nu a fost implementat.

 

La revedere

Am uitat să vă spun că mama Ioanei e în Italia, și acum am aflat că ei, cu toată familia, au decis să plece în Veneția, pentru că vor avea un viitor mai bun. Azi pleacă toți 4, mama, tata, Ioana și fratele Ioanei. Iar eu rămân cu inima frântă și cu Marius și Gabriela doar în planurile mele de viitor.

Uneori mă întreb, câte Ioane va trebui să întâlnesc și apoi să le spun la revedere, sau câte Ioane spun la revedere altor băieți ca mine.

Uneori mă gândesc că dacă ne-am căsători repede, acum cât suntem tineri, din dragoste și din nebunie, s-ar putea să rezistăm. Dar statisticile și situația economică spun altceva. Și așa în fiece zi dispar din Moldova 106 persoane. Unele mor, altele pleacă, iar cu cele ce pleacă, dispar și toți viitorii Mariuși și Gabriele.

Aș vrea să se facă ceva, să fim motivați să rămânem și să ne iubim acolo unde s-au iubit și părinții noștri, iar copii noștri să facă alți copii și să se iubească tot aici.

Și te-ai dus dulce iubire, și-a murit iubirea noastră…

No comments yet

Butterfly sharing is caring

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: