Skip to content

[Moldova ICT Summit] Gil Taran și Magellan

Mai 19, 2011

Zilele astea, 18-19 mai, a avut loc Moldova ITC Summit, un loc unde s-au strâns mulți oameni din IT, oameni ce fac afaceri în IT, oameni ce se promovează prin IT, sau tineri ce simt că IT-ul e parte componentă a vieții lor.

Ce a fost pentru mine în premieră la acest summit – Acreditarea Bloggerilor ca presă – și cred că acesta nu va fi ultimul eveniment care va face asta. Unii poate văd în definiția de blogger ceva peiorativ, dar un blogger, nu e decât un jurnalist din perioadele de formare a jurnaliștilor de acum mult timp în urmă, doar că acum într-un mediu nou – on-line. Nimeni nu reinventează roata, pur și simplu noi oamenii ne învârtim ciclic prin istorie.

E-ducație și iNternet

În prima sesiune din 18 mai, au vorbit 3 neni foarte interesanți, și au vorbit despre educație, totuși să fiu mai specific: E-ducație.

Gil Taran, CEO iCarnegie, Wilfried Grommen, HP și Joyce Fernandes, Microsoft. 

Gil Taran, din câte am observat, e un adept a educației și învățământului ce ar corespunde cu miscarea și schimbarea socială și tehnologică, el spunea că dacă am aduce un om de acum 50 ani, acesta s-ar pierde în viitorul nostru, ceea ce e pentru noi foarte normal și obișnuit pentru el ar fi ceva greu de folosit, că schimbările tehnologice ce ne ajută zi de zi, ne oferă oarecare avantaje și totuși dacă pe același om l-am aduce într-o sală de clasă de la școală s-au universitate, el s-ar simți ca acasă, aceleași scaunde, aceeași tablă, aceiași profi.

El vroia să sublinieze faptul că în ciuda progresului tehnologic, în educație rămânem destul de în urmă și astfel se crează o discrepanță între ce avem și ce învățăm.

Joyce Fernandes, fiind din Portugalia, a povestit cu mândrie despre pașii și prioritățile pe care o are Guvernul Portugaliei pentru educație, și așa s-a creat programul Magellan, prin care fiecărui copil din grădinițe și școli primare li s-a dat câte un laptop ce i-ar ajuta să perceapă mai ușor informația și să-i obișnuiască cu tehnologia în învățământ.

Apoi am aflat cu stupoare că o mulțime de țări implementează acest fel de programe. Laptopurile sunt create special pentru copii de 6-13 ani. ”According to TMN (2009), the Magelllan laptop features Intel processors, an 8.9″ (1024×600) screen, a 30 GB hard drive, 1 GB of RAM, webcam and Wi-Fi. In relation to the software, the laptop has both Windows XP + Office and Linux + Open Office. Taylor (2008a) reported that the Magellan is a second generation Classmate PC, based on the Celeron 900 unit.” sursa

În Maroc, un astfel de program poartă numele Nafida (ceea ce s-ar traduce ca fereastră), ”Finanţat de Fundaţia Mohammed VI, Ministerul Educaţiei Naţionale, al Învăţământului Superior, managerii de formare şi cercetare ştiinţifică, fondul de serviciu universal pentru producătorii de telecomunicaţii şi furnizori de software, acest program completează programul GENIE pentru utilizarea mai largă a TIC în educaţie şi va facilita echipament de 100.000 de laptopuri profesorilor conectat la Internet” sursa

În alte țări unde a mai fost implementat proiecte de genul dat sunt: România, Rusia, Venezuela, Malaysia, Turcia, Guatemala, Bulgaria sau Brazilia.

Azi, 19 martie, Joyce Fernandes a avut o întrevedere și cu Marian Lupu, unde s-a discutat despre implementarea unui acest fel de proiect și în Moldova. ”Preşedintele Marian Lupu a apreciat obiectivele proiectului şi a dat asigurări privind susţinerea deplină de către Preşedinţie şi Parlament pentru implementarea acestuia. În prezenţa Preşedintelui interimar Marian Lupu, ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Pavel Filip a semnat cu Joice Fernandes, Microsoft Senior Editor WW PPA, Acordul MTIC-MICROSOFT pentru asigurarea fiecărui elev cu un laptop.” sursa

Acum în timp de cercetam subiectul am găsit următorul proiect one laptop per child, care explică de la A la Z, importanța și necesitatea, dar cel mai mult mi-au plăcut următoarele video de promovare ale lor:

Și dacă și Moldova va face parte din proiect, pot spune că acesta e un mic pas pentru Guvern și un pas uriaș pentru viitorul Moldovei.

Și acum off topic, oleacă de mine la Summit, btw eu aici aveam febră:

Anunțuri
8 comentarii leave one →
  1. Viorica permalink
    Mai 20, 2011 04:23

    Nu prea sint de acord cu laptopuri pentru copii de 6 ani, poate la 9-10 e OK, copiii de 6 ani inca trebuie sa fie lasati sa fie copii si asa sint bombardati cu tehnologii de mici, jocuri video… in tarile dezvoltate unde practic toate familiile au calculator in casa rata de obezitate creste la copii cu o rata nebuna pentru ca dupa 6 ore de stat in banca la scoala si acasa iarasi stau pe loc la calculator, telivizor, unde s-a dus copilaria cu zburdat pe afara, cu jocuri si comunicare cu alti copii, da nu in fata unui ecran, eu cind vad copii cu telivizoare si calculatoare la ei in camera de la 6 ani, cu tel. mobil, ipod, iphone si laptop de pe la 8 ma ingrozesc. Din pacate din cauza la toata tehnica asta se pierde ceva tare important, human connection, connection cu parintii, cu prietenii… Sint de acord sa fie calculatoare in scoli, copii sa aiba lectii de folosire a calculatorului din clasa 1 dar nu ca un copil de 6 ani sa aiba propriul laptop.
    Cred ca copilul meu e unicu din toti cunoscutii nostri care pina la 6 ani nu a avut acces la calculatorul din casa si nici la jocuri video, acuma incet incepe sa aiba acces cu supravegherea mea si in timp limitat, nu cred ca va ramine cumva in urma cu tehnologia, copiii invata cu o rata foarte rapida.

    • Mai 20, 2011 10:39

      Din păcate acum copilăria care a fost cândva nu e aceeași, eu observ chiar și la noi.

      Stadionul unde îmi duceam zilele îi gol mereu, femeile ce vindeau abțibilduri și gume de mestecat au dispărut din cauza lipsei cererii.

      Copii nu mai sunt copii, toți au părinți over protectivi, și mobile și calculator acasă, de ăsta mare și care e inutil pentru ei.

      Laptopurile astea îs designed special penrtu copii, deci îs mai useful, și decât să-și petreacă copilul amezile într-un internet cafe, mai bine cu un laptouaș de ăsta.

      Sau să-i trimitem la bunici, asta e mereu fun:)

    • Viorica permalink
      Mai 20, 2011 20:33

      La bunici e cel mai bine 🙂 iaca eu nu ma pot decide sa il trimit peste ocean la bunici dar cred ca din vara viitoare voi incepe sa il trimit.

    • Mai 21, 2011 12:36

      ar fi interesant și mesc pt mail

  2. Mai 20, 2011 15:27

    ooo Portugalia rulit )))
    de’ar sti voi cata polemica sa facut in privinta acestui program educational aici in Portugaia, ca si acum cand se vorbeste despre Magalhães toti Portugeji fac o fata frumoasa. Vazuta deoparte noutatea e super frumoasa dar nu sunt deacord cu implementarea noilor tecnologii la o virsta atat de frageda… portughejii au facut o greseala an anii ´90 cu introducerea calculatoarelor/socotelnite stientifice tip Texas Instrument in liceie… au stricat gandirea logica a elevilor, acum o simpla operatie de sumare le fac cu ajutorul calculatoarelor… de asta multi elevi din liceie nu trec examenul la matemaica pentru a intra la universitate, nu mai vorbes de univer )))

    ma bucura faptul ca macar cu ceva Portughejii is inainte, macar la nivel IT, si se simte bine in tara ca investesc mult in acest domeniu…. bine ca au deja o harta une vor sa ajunga …
    I ❤ Portugal 🙂

    • Mai 21, 2011 12:36

      an tu dă mai multă info dacă ești mai la curent cu domeniul

  3. Iunie 12, 2011 00:15

    Din cite am inteles eu din forumuri scopul primordial al introducerii laptopurilor in scoli din prima clasà este scoaterea din circuit a manualelor si publicatiilor scolare pe hirtie.

    Altfel spus, elevii vor avea toate in format PDF ( format electronic ) si nu pe hirtie, asta pentru ca sà nu se mai taie copaci pentru a obtine celuloza necesarà fabricàrii hirtiei.
    Pentru cà la ora actualà, datorità formatului PDF, care a devenit foarte accesibil, se face deja o enormà economie de hirtie, deci mult mai putine pàduri fiind tàiate pentru … tipografii.

    De mai multi ani se pot face abonamente la ziare si reviste in format PDF, se pot cumpàra càrti in format PDF, fabricantii si comerciantii au cataloage si reclame in format PDF.
    Avantajul utilizàrii generale a formatului PDF e enorm nu numai datorità faptului cà, in final, citeva pàduri in plus vor scàpa netàiate.

    Sa ne gindim, de exemplu, la un elev din Alice Springs, o micà localitate situatà in plin desert in centrul Australiei.
    Dacà elevul respectiv ar dori sà obtinà, de exemplu, un catalog gratuit de la firma Ford din SUA, un abonament anual la Paris Match, o brosurà gratuità editatà de oficiul de turism din Grecia, un abonament la un ziar din Paris si un abonament la un ziar din Brazilia, ei bine, in cazul acesta, cu sigurantà cà elevul respectiv va opta pentru formatul electronic ( adicà PDF ) al tuturor ziarelor, revistelor si publicatiilor enumerate anterior.
    Si asta pentru cà el nu va avea niciodatà in timp util ( deci in aceeasi zi ) ziarul din Brazilia si nici cel din Paris.
    Prin alegerea formatului PDF elevul din Alice Springs a exclus din circuit transportul cu avionul si transportul terestru pinà la cutia lui postalà a ziarelor si celorlalte publicatii enumerate.

    Chestia cu formatul PDF pare a fi genialà in cazul elevilor pentru cà pe discul dur al laptopului vor putea fi stocate cel putin zece mii de càrti in format PDF, fotografii, muzicà, clipuri video etc iar un un fisier ( revistà, manual etc ) in format PDF poate fi transmis prin e-mail intre doi elevi din orice colt al lumii.
    Si dacà mai punem la socotealà faptul cà in ghiozdanul elevului nu vor mai fi „plimbate” manuale, càrti si alte publicatii pe hirtie atunci nu vor mai fi elevi cu scolioze sau alte deformàri ale coloanei vertebrale.
    In ghiozdanul elevului se va gàsi, inainte de a pleca la scoalà, laptopul ( pe al càrui disc dur vor putea fi stocate imense biblioteci in format electronic ), o tartinà, un màr ( 🙂 … ) si eventual un caiet.

    Dacà ati avut ràbdarea sà cititi cu atentie si sà intelegeti tot ce am scris eu pinà aici probabil cà và veti zice, in bun roman ( romancà ) : „OK, atunci unde e problema ?!?”

    Ei bine, avind in vedere modesta mea experientà de dascàl intr-o epocà cind nu existau laptopuri iar elevii tratau scoala cu mai multà atentie si in acelasi timp fàcind apel la bogata eperienta ce am dobindit-o in ultimii sase ani in materie de internet, e-learning si laptopuri , am convingerea cà laptopul la un elev, indiferent de virsta elevului, este exact cum este alcoolul pentru pàrintii elevului.

    Asta nu inseamnà cà pàrintii care citesc eceste rinduri ar trebui sà nu mai bea deloc. Ar putea fi chiar bun un pahar de vin pe zi, chiar si douà, de preferintà la masa de prinz sau seara, de evitat dimineata inainte de a pleca la lucru … De acord cu mine ?

    In ceea ce priveste utilizarea laptopului la scoalà de càtre elevi am convingerea cà asta trebuie de fàcut progresiv si numai sub totalul control al pàrintilor si al scolii.

    Laptopurile de ultima generatie au ecran cu LED, un ecran mult mai luminos ca cel din generatia anterioarà. Asta màreste calitatea vizionàrii unui film pe dvd, de exemplu, sau in cazul utilizàrii laptopului ziua, in exterior.

    In momentul cind laptopul e utilizat pentru consultarea unui fisier in PDF ( deci pentru a citi o carte, un ziar etc sub forma electronicà ) ochii vor fi mai aproape de ecran si dacà nu vom diminua luminozitatea ecranului atunci ochii se vor obosi si existà riscul ca in citeva sàptàmini sà aparà dureri de cap si o diminuare a acuitàtii vizuale.

    Eu cunosc pe cineva care a folosit mult laptopul ca student la universitate, intr-un an a studiat cam 50 de càrti in PDF pe ecran cu LED iar cu o lunà inainte de sesiunea din varà avut, intr-o zi, mari dureri la cap si dupà ce a fàcut un examen medical complet doctorul i-a recomandat repaos total timp de douà sàptàmini.

    Doctorul i-a zis cà dupà cele douà sàptàmini ar putea continua sà studieze pentru examene dar numai din càrti normale, scrise pe hirtie si i-a mai zis ca sà evite ecranul de laptop timp de trei luni.

    De atunci a trecut ceva timp si recent am revàzut persoana respectivà, purta ochelari de vedere si folosea laptopul dar mai moderat si cu luminozitatea ecranului diminuatà considerabil.

    Mi-a mai zis cà la vremea respectivà doctorul i-a explicat cà a avut pacienti care au abuzat de laptop si cà din cauza asta unii dintre ei au fàcut crize de epilepsie.

    Fabricantii de laptopuri si de ecrane de ordinator scriu ( unii cu litere mai mari, altii cu litere mai mici ) in prospecte sau in notitele tehnice cà trebuie reglatà intensitatea luminoasà pentru a nu provoca leziuni ireversibile la ochi. Unii dintre ei scriu si de riscul de crize de epilepsie in caz de folosire abuzivà !

    Medicii recomandà o pauzà de 10 minute dupà fiecare 50 de minute de lucru pe ordinator si mai zic cà cu cit ecranul e mai mic cu atit lucrul e mai obositor deci, in consecintà, e contraindicat de lucrat, de exemplu, mai mult de trei ore la rind pe un ecran de 10 inch. In fata unui ecran de 24 inch se poate lucra sase ore, cu pauzele respective la fiecare 50 de minute.

    Oricum, sà nu ne facem iluzii, Statisticile aratà cà varianta in PDF nu va „alunga” niciodatà de pe piatà varianta scrisà pe hirtie.

    Ràmin la convingerea cà un abecedar pe hirtie e mult mai atractiv decit un abecedar in PDF si cà elevii din clasele primare ar putea folosi un laptop nu mai mult de douà ore pe zi si asta numai pentru càutarea informatiilor complementare pe internet.

    Nu vàd cit de productivà ar fi eliminare manualelor pe hirtie in clasele primare.

    In ultimii ani s-a schimbat ortografia limbii romane si, fapt pe care eu il gàsesc si mai grav, limba romanà e in mod sistematic infestatà de tot felul de anglicisme inutile.

    Eu nu am absolut nimic impotriva englezilor, nici a americanilor si nici a limbii engleze.

    Dar stiu cà limba romanà e din familia limbilor latine si pe baza asta Romania face parte din francofonie si nu din anglofonie.

    Mai stiu cà limba romanà e foarte bogatà, are multe sinonime si nu am reusit sà inteleg incà utilitatea unor „neologisme” ca job sau printeazà . Si dacà ar fi numai astea …

    Parcà le-ar fi rusine sà zicà muncà in loc de job sau imprimà in loc de printeazà.

    Anul trecut am citit un studiu fàcut de niste lingvisti care au ajuns la concluzia cà in fiecare an circa 50 de limbi si dialecte dispar de pe Pàmint.

    Ei se refereau in studiul lor la limbi si dialecte vorbite de triburi izolate din Africa, din America de Sud si din Papua-Noua-Guinee.

    Figura chiar si un clasament al limbilor ce urmeazà sà disparà in urmàtorii 30 de ani.

    Insà ei puneau in gardà lumea zicind cà limba englezà incepe sà facà „ravagii” in Franta si in tàrile francofone si cà imigratia masivà din tàrile francofone din Estul Europei ar putea avea un efect imprevizibil inaintea sfirsitului actualului secol.

    In ceea ce priveste alfabetul limbii romane, am remarcat, cu durere in suflet, cà multi dintre romanii ce locuiesc in Romania si in R Moldova nu au caracterele limbii romane pe claviatura (tastatura) ordinatorului.

    Probabil cà guvernele de la Bucuresti si Chisinàu nu sint capabile sà regleze acest aspect impreunà odatà pentru totdeauna.

    Dacà veti deschide un dictionar Larousse veti putea vedea scris, pe una din paginile de la inceput, faptul cà litera t cu virgulà, care se pronuntà ts si cu care incep cuvintele tarà sau tàran ( imi pare ràu dar incà nu am reusit sà pun asta pe ordinatorul meu … ) existà numai in alfabetul limbii romane.

    Si in acest caz, và intreb, cum va fi cu limba romanà dacà pe tastatura ( claviatura ) laptopurilor date elevilor de càtre guvern din banii statului nu vor fi caracterele proprii limbii romane ?!?

    Ce fel de alfabet va fi instalat pe tastaturà, cel englezesc sau cel romanesc ?!?

    • Iunie 12, 2011 01:34

      Dacă aș putea cu mare drag ți-aș răspunde la întrebări:) Și în același timp mulțumesc pt răbdarea cu care ați scris acest comentariu, cred că e foarte util și ridică multe dezbateri și semne de întrebare:)

Butterfly sharing is caring

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: