Skip to content

Mi-e frică, mi-e frică…

Mai 2, 2011

Uneori mii frică mai ceva decât îi frică la o găină, deși sunt lebădă. Și e ceva ce rațional nu poți controla, frica asta, mama naibii parcă nii scrisă în codul genetic.

Mi-e frică deoarece îmi lipsește siguranța, îmi lipsește controlul și atunci îmi doresc ca lucrurile să nu mai fie imprevizibile și schimbătoare.

De multe ori când joc biliard, mai ales cu Andrei, observ frica intrând în mine și ieșind din mine. Uneori sunt atât de sigur că voi câștiga și frame-ul și partida la general încât nu prea contează ce greșeli fac, nu contează că Andrei începe să măture masa și să rămână bilele mele pe masă, și nu contează că se duce cu vreo 4-5 frame-uri înainte, pentru mine eu am siguranța că voi reveni și voi întrece pe linie dreaptă și în final eu voi fi biruitor.

Simțindu-mă așa, pot încerca fel de fel de lovituri, și care pe de asupra am și mai mult noroc, încerc și mi se primește ceea ce în mod obișnuit aș gândi înainte să acționez. În acele momente siguranța e mai puternică ca frica și frica doarme undeva, dar frica niciodată nu dispare.

Alte ori, există mereu puncte critice, și pot fi chiar înainte la masa de biliard, să câștig cu vreo 4-5 frame-uri și atunci începe să-mi fie frică, și nu frica că nu voi câștiga, dar voi pierde ceea ce am până acum. Și atunci merg doar pe lucruri sigure, pe lovituri gândite și nu risc, ceea ce de multe ori  mă face ori să câștig la limită sau să pierd.

Uneori când privesc un meci de fotbal, mă simt mult mai emoționat și nu mii frică atunci când echipa mea pierde și încearcă să egaleze, decât atunci când conduce și mie mii frică că va pierde. (Cazul Steaua vs Boro, Steaua vs Napoli, România vs Danemarca). Și atunci mă gândesc la ceilalți fani, de ce oamenilor nu lii frică văzând că echipa lor pierde, atunci am revelația că frica apare doar atunci când ai deja ceva.

Novak Djokovic are de multe ori năravul să piardă primul set, și atunci eu pot să pariez cu oricine că Novak va reveni și va câștiga și nu contează joacă cu Fedea, Nadea sau oricine altcineva.

Acum mii frică

Nu știu de ce există preconcepția că a-ți fi frică e ceva rău și rușinos, mai ales că oricăruia din noi îi e frică de ceva, unele frici sunt fobii (fobia mea de câini) la alții frici ce vin și pleacă.

Mai rău e să-ți fie frică și să nu faci nimic referitor la asta. Uneori îmi place să privesc oamenii mai în vârstă, uneori chiar cărunți și mă gândesc că ei au trăit mult mai multe ca mine și le-a fost frică de mult mai multe chestii, au avut de înfruntat insiguranțe și dileme, probleme și chiar au suferit fiasco-uri, uneori au pierdut multe lucruri, dar ei acum sunt în fața mea și vorbesc cu mine, și sunt atât de plini de viață. Apoi realizez că și eu voi trece prin asta și poate cineva nu știu peste câte zeci de ani mă va privi de asemenea.

Eu când eram mic, ca să demonstrez la oameni că nu mii frică de omizi, chiar le puneam pe limbă să le arăt cât de temerar sunt, deși, eu nu puteam suferi omizile, ele îs așă dezgustătoare și preferam să mă aflu la distanță, totuși prin simplele cuvinte care le-am rostit cândva că mi-e nu mii frică (deși mereu ne este frică când zicem asta) mi-am luat angajamentul să nu-mi fie frică.

Acum mi-e frică de foarte multe lucruri, mi-e frică că absolvesc și parcă parcă iaca asta îi acum da parcă trec milenii. Mi-e frică de cum o să mă descurc pe ultima sută de metri.

Mi-e frică dacă voi găsi masterat sau nu, mi-e frică dacă mă voi putea descurca în domeniul ce mi l-am ales, dacă voi face ceva bun, sau îs doar un lașara care știe lucrurile superficial și face lucrurile superficial.

Mi-e frică că aș putea dezamăgi și că o voi face de-a oaia contrar potențialului meu. Mi-e frică că dăruind mult timp anumitor chestii nu voi avea timp pentru altele, că voi pierde anumite persoane și că voi trăi mai mult din amintiri decât din prezent.

Mi-e frică că s-ar putea să mă pierde pe drum, mi-e frică că nu voi putea să iubesc.

Diferența dintre a fi un looser sau cineva de succes este cum lăsăm fricile să ne modeleze, dar și aici paradox nu prea putem direct influența. Multe lucruri ce le facem zilnic le facem din frică, iar frica creează presiune până în momentul când simți siguranță pe urmă frica se duce la alte domenii nesigure.

Noi nu trăim doar într-o singură lume și ne axăm doar pe un singur lucru.

Așa cum îi ziceam și lu Aliona Laduș, uneori când mă aflu aproape față în față cu un lucru de care mă tem, mă văd în viitor, văd scenariul cum se termină cu mine și eu mă aflu la o distanță de 24 ore sau mai mult în viitor unde ceea de ce mă temeam nu mai avea importanță. Și nu contează dacă de ceea ce mii frică v oi ieși cu succes sau va fi fail (deși sentimentele la moment îs diferite) da contează că frica e deja în urmă și poți să te concentrezi pe alte frici sau alte siguranțe.

Așa am dat examenele de clasa 9, așa am dat BAC-urile și examenul de admitere la Facultate, așa am dat Toefelul și fix așa trece și fiecare sesiune. Acum, da mi-e frică de examenele de stat, mi-e frică de teza de licență și de alte mici chestii de la facultate. Dar știu că toate acestea vor trece și viața într-un fel sau altul își va găsi o formă.

Dacă m-aș uita acum 3 ani în urmă și la lucrurile de care îmi era frică și la cum mă vedeam în viitor, aș spune că nu aveam nici cea mai vagă idee cum va fi, știam că doar va trece și acum mă simt destul de bine așa cum sunt, ș nu știu ce m-a făcut să fiu așa, ambițiile mele, fricile sau siguranțele, dar un lucru știu acestea mereu apar și se repetă.

Acum poate că pot fi catalogat ca fricos sau curajos, sau temerar sau lașara, nu prea contează catalogarea, contează dacă voi privi înapoi și voi zice: Ce fignea!

Ție ții frică?

13 comentarii leave one →
  1. kapa permalink
    Mai 2, 2011 18:55

    fricile astea rationale (potentialul meu, oare sa nu dezamagesc, oare o sa gasesc master…) eu cred ca astea is mai mult orgolii.
    fricile irationale (acelea inexplicabile, care vine cineva pe interior si-ti sugruma intestinele, cateodata si caile respiratorii chiar), de astea eu ma tem, pentru ca tii frica, da nu stii de ce anume, si tot astepti, sa vezi ce-o sa se intample? de ce anume ti-o fost frica..?
    da faptul ca o sa gasesti un master sau nu, sau daca o sa iai 8 sau 10 la licenta, sau daca o sa iubesti vreodata sau nu (haha, normal ca o sa iubesti), astea is frici controlate/controlabile.

    parerea mea.
    p.s. cat despre dezamagiri, asta ii discutie aparte, da bottom line: problema celor dezamagiti, ca ei au avut asteptari prea mari, si de asta s-au dezamagit.

    • Mai 2, 2011 19:10

      Cris, sigur eu astea le înțeleg că sunt unele frici care după un timp voi realiza că degeaba mi-am pierdut neuronii, dar ele persistă și mă apasă:) uneori așa de mult știi ș știi procesu dar nu îl simți, ș eu știu că nu ar treb să-mi fac grijă și de licență deisgur că nu contează (deși sunt sigur că voi avea 10(, dar ele îs în cap ș nu ajută că gândești la rece și echilibrat. dar de așteptări, eu mereu am avut așteptări prea mari, și pân când astea au mers în folosul meu, dar totuși până când oare:)

    • kapa permalink
      Mai 2, 2011 20:00

      BEY! eu zic ca le poti controla, ca astea is RATIONALE! mintea le face, si tot de ea depinde sa le „dezfaca”🙂
      numa ca asta deama treb sa inveti cum🙂
      si eu cred ca nu exista o reteta sigura, da un punct de pornire este: autoanaliza.
      pana o sa-ti dai seama de unde apar ele, si de ce apar, si ce anume se ascunde in spatele lor🙂

    • Mai 2, 2011 20:07

      fricile apar când mintea nu e ocupată cu chestii plăcute:) da ele digrabă o să vină:)

    • kapa permalink
      Mai 2, 2011 20:13

      drept, astea rationale (de fapt ele nu-s deloc rationale, cat ca-s provocate de ratiune) apar din plictiseala😀

  2. monika permalink
    Mai 2, 2011 19:01

    frica,frica.foarte frica.mi-e frica de ce devin.frica de ce ash putea deveni.mi-e frica de frica in general.how do i face fear??forget everything and run.adika procrastinating.adika ma bazez pe faptul ca ceea ce lashi pe maine poate nu trebuie facut.iar daka trebuie/….atunci vine last minute panic, care e briketa ce aprinde creatzia.shi problemele se rezolva.shi la asha ganduri, frica mea ishi ia bilet pentru Titanic…shi mai departe shtim totzi ce se intampla cu TItanicul..

    • Mai 2, 2011 19:11

      eu nuș leac pt frică, mă gândesc mai mult cum să folosesc frică în interesul meu:)

    • kapa permalink
      Mai 2, 2011 20:02

      haha😀
      azi am auzit o chestie care m-o amuzat: cand spui las’ ca fac maine, Dumnezeu se uita la tine si rade😀
      fara nici o aluzie. numa era cumva la tema😀

    • Mai 2, 2011 20:06

      eu mâine dau raportu de practică:))

    • kapa permalink
      Mai 2, 2011 20:12

      bey, ideea era alta. cand te apuci sa faci azi, sau ai ceva de facut azi, da tii lene si spui ca lasi pe maine😛😛😛

    • Mai 2, 2011 20:15

      da am înțeles eu asta:) câteodată las, depinde dacă nu am ceva mai fun de făcut:)

  3. Viorica permalink
    Mai 3, 2011 17:51

    Alex stii cit am retrait si eu cu examenul de licenta si frica ca nu voi gasi masterat si in general ultimul an de facultate a fost unul foarte incarcat emotional, atitea clipe frumoase de studentie care stiam ca degraba se vor termina si ce voi face cu viata mea mai departe, aveam atitea asteptari de la mine si atitea vise si frici ca nu se vor realiza… bullshit, chiar nu conteaza atit de mult notele celea perfecte de la examene pe urma in viata poate doar intr-un procent mic, am zubrit ca o nebuna pentru examenul de licenta in Romania care era extrem de dificil si clar ca l-am dat bine dar cite migrene si kg. slabite🙂
    Dar totul trece si viata evolueaza si fricile tot🙂 sa vezi frica atunci cind devii parinte si esti responsabil de o alta fiinta!
    Am mai invatat cu timpul sa nu retraiesc asa de mult pentru viitor, sa traiesc in prezent si sa ma bucur de clipele de azi, „there is no point to worry about the future or you will miss the present” cineva smart a spus asta🙂 Am invatat to let go la extremely high expectations of me, I am only human and not perfect at all🙂

    • Mai 3, 2011 22:34

      am impresia că frica e ca și dorul, mereu prezentă și mereu altfel oriunde ai fi:)

Butterfly sharing is caring

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: