Skip to content

Desenează-mi, te rog, o oaie!

August 15, 2010

Eu mereu m-am considerat în anumite chestii de modă veche. Și îmi place să păstrez unele lucruri așa cum sunt ele. Pentru că mereu există tendința asta, ori schimbi totul ori nu schimbi nimic. Mie îmi place ca unele lucruri totuși să fie neschimbate, altele sunt în prima linie de schimb. Cineva mi-a zis ca acel ce încearcă să rămână pe mijloc, de fapt nu are o părere și se ghidează după turmă. Eu nu sunt de acord cu chestia asta.

Sunt fan Beatles! Și nu încep deobicei conversațiile cu: „Ai văzut ultimul clip a lu Lady Gaga sau a lu Rihanna?” (nu zic ca peste timp acestea nu vor deveni clasice)

Imi place sa citesc cartile din carti. Sa le simt coperta, sa pipai paginile, sa le simt mirosul si sa observ notitele facute de alti cititori inaintea mea. Fiecare carte e insusi o noua poveste, poveste spusa si inteleasa doar tinand-o in mana, poveste la care contribui si tu si o dai mai departe. Nu inseamna ca nu am citit on-line carti si nu stiu de Kindle. Dar pentru mine, taiera copacilor pentru carti e justificata.

Imi placea sa cumpar rasarita de la babute, aceasta impachetata e ok, dar nu e sentimentul ala ca stii ca ai nimerit o rasarita buna. La fel imi place sa mananc rasarita, desfacand-o cu mainile si nu cu dintii.

De asemenea imi place sa scriu scrisori. Scrisori dar nu emailuri.

Emailul e bun, pentru a transmite o informatie, de a stabili intalniri si idei de proiecte sau orice se face pe email, dar pentru mine cand e vorba de suflet, emailul este insuficient si rece, apatic si distant, desi ajunge foarte repede.

Imi place sa fug sa-mi verific cutiuta postala, sa nu am rabdare sa bag cheia in lacatica, si desi de multe ori o gasesti goala, atunci cand gasesti ceva acolo e o bucurie nespusa.

Imi place sa citesc o scrisoare. S-o tin in mana si sa incerc sa sesizez daca pot simti mirosul persoanei care a scris-o. Imi place sa ma uit la scris, si scrisul de mana imi spune atatea. Imi place sa ma uit la data, si sa zic, OMG, asta a fost acum o luna, ganduri noi de o luna.

Asa cum borsul de a 3 zi e mai bun decat cel proaspat asa cred ca si scrisoarea e mai buna decat emailul.

Imi place sa scot plicul din posta si sa nu am rabdare sa-l deschid, dar mereu inainte de al deschide imi pregatesc o atmosfera speciala, te asezi mai comod, asa incat nimeni si nimic sa nu te deranjeze.

Imi placea cum se intampal cateodata sa aud doar ca cineva umbla pe hol la casutele postale si fugeam desculta sa vad daca am ceva, la fel ca fata din PS: I Love You, cum il urmarea si manca din priviri plicurile pe care postasul le avea in mana.

Iar cand incepi a citi, practic persoana data e langa tine si tu iti imaginezi fata ei, exact ca in filme cum vorbeste, apoi imi place sa ma gandesc in ce pozitie era cand scria scrisoarea, sta la masa ca un Eminescu, sau pe burta pe pat, incerc sa ma identific cu persoana care mi-a scris.

Imi place sa scriu scrisori. Sa incep a scris si sa simt persoana data in fata si sa mi-o imaginez cum citeste ceea ce am scris si cum zambeste la anumite chestii ale mele.

Sa simt cum parul mi se ridica pe maini, de emotia scrisoarii, si sa simti parca esti mangaiat pe cap atunci cand o scrii sau o citesti. Imi place sa ma joc cu parul si sa-l rasucesc cand scriu scrisoarea.

Imi place sa lipesc cu limba lipiciul de pe plic si sa ma asigur ca scrisoarea e safe si ca nu se va deschide pe drum.

Cand ma gandesc, ca atata amar de drum parcurge o scrisoare pana a ajunge la tine. Si trece prin multe mani si genti. Zboara, inoate, e dusa cu masina si ajunge la tine. Mereu ma bucuram cand vedeam vre-o masina de la FedEx sau de la US Postal in campus, pentru ca simteam ca voi avea musafiri.

In Amelie, ea i-a facut surpriza unei vecina, o scrisoare care cica a fost pierduta si a ajuns dupa foarte si foarte mult timp. Si imi place sa ma gandesc si la asta, chiar i-am scris si lu LicuriShi o data despre asta. Cum ar fi ca o cerere in casatorie prin scrisoare sau vre-o dragostea destainuita sa ajunga peste vreo 40 de ani la tine, si totusi… super romantique.

Mereu cand citesc carti si acolo personajele desigur isi scriu scrisori, si cat de ciudat e ca corespondenta ajunge o data la 6 luni si un raspuns la fel ajunge greu, dar cat de tari erau acele legaturi. Si fiecare putea sa-si intinda sufletul pe foaie. In Dragoste in Vremea Holerei, am aflat ca deobicei cand indragostitii isi scriau scrisori, acestia mai apoi treb sa-si returneze scrisorile, pentru ca ele nu apartin persoanei care le-a primit ci celei ce le-a trimis.

Ador intimitatea unei scrisori, la fel imi place ca cineva sa te intrebe: „Ce faci acolo?„, si tu sa zici: „Scriu o scrisoare”. Si sa se uite la tine ca la un nebun, de parca nu ai ce face, si sa-ti zica: „Pentru asta s-a inventat emailul”.

Cat am fost in State, scrisorile pe care le trimiteam si le primeam, erau practic mana mea cereasca, zilele cu scrisori erau zile de sarbatoare, si foarte mult imi placea sa ma duc la posta si doamna de acolo, Donneta, sa-mi zic: „Deci Alex, azi in ce directie a lumii se indreapta gandurile tale?”.

Cei se sunt plecati le super recomand sa incerce chestia asta cu scrisul, este un plus de moral si de pozitivism si energie motivatoare enorma. Apoi va zic si preturile din state, sa trimiti cuiva in USA, din USA, costa 44 centi, Canada – 72 iar in restul lumii – 98 centi, asta incluzand doar plicul cu scrisoarea.

Daca totusi incercati sa experimentati cam totul ce poate incapea in un plic atunci e un picut mai mult, dar va spun ca as da si de 10 ori mai mult, pentru ca e priceless, o scrisoare primita.

Si va zic, ve-ti ramane surprinsi cam cate chestii si ce fel de chestii pot incapea intr-un plic.

Tu cand ai scris ultima data o scrisoare, de asta, scrisoare?

Eu cred ca imbatranesc. Intr-un univers paralel, precis treb sa ma fac postas.

PS: I’ll still keep sending you letters:P

25 comentarii leave one →
  1. questforsun permalink
    August 15, 2010 20:02

    ultima scrisoare am scris-o pe 3 august :”>…ador senzatia, mai ales sa ma-mi imaginez destinatarul care citeste ce am scris si sa ma gandesc daca a inteles anume ceea ce am vrut sa comunic….

    • alex permalink*
      August 15, 2010 20:10

      Foarte adevarat:) Mie imi place si sa descriu nsenzatii in scrisoare

  2. arincik permalink
    August 15, 2010 21:20

    da eu recent am trimis mega plic cu mega shtampila limitata la o podruga care colectzioneaza timbre in GB ^^

    • alex permalink*
      August 15, 2010 23:52

      awww shi cruta, am colectionat si eu candva timbre:)

  3. Dima permalink
    August 15, 2010 23:24

    Ultima scrisoare scrisa a fost in Septembrie anut trecut, pe o adresa draga, raspuns nu am primit nici pina in ziua de azi. Problema nu a fost din cauza logisticei pentru ca intradevar a primit plicul. Pare ca „receptorul” sa dat cu noile tecnologii sau ca „ii curge fesul” …

    • alex permalink*
      August 15, 2010 23:53

      Imi pare rau ca nu ai putut trai raspunsul primit.. dar eu zic sa mai incerci.. si pe alte adrese

    • Dima permalink
      August 16, 2010 00:17

      Aha, e frustrant sa nu primeshti un raspuns… dar sint un optimist asa ca pina mai exista foi, cerneala si post service scrisori pe adrese dragi voi scri🙂

      PS: simapatica colectii de mutanti imprastiati pe tot blogul ai, Al meu mereu v’a fi verde si cu 4 ochii )))

    • alex permalink*
      August 16, 2010 00:29

      cred ca e tipic portughez:))

    • Dima permalink
      August 16, 2010 00:37

      Nu nu… portughejii nus chiar asha de frumoshi ca mutantii ashtea😀

      mutantu meu are un picior… shi se tzine bine😀

  4. Melly permalink
    August 16, 2010 16:30

    E periculos sa scrii scrisori….depinde si cine e destinatarul…apoi…daca sunt pastrate….destinatarul iti va intelege cuvintele insa persoana care ar putea sa invadeze intimitatea destinatarului sub nici o forma nu va intelege ce ai gandit&simtit atunci cand ai transpus gandurile pe acea hartie…
    Scrisorile nu au cod de siguranta😛 asta este defectul lor…un detaliu pe care tu nu lai mentionat..ai fost tare subiectiv la aceasta tema..
    Take care..my B

    • alex permalink*
      August 16, 2010 17:34

      eu cred ca merita riscu:)

  5. Viorica permalink
    August 16, 2010 17:07

    Ai dreptate, scrisorile sint priceless, eu am telegrama care mama i-a trimis-o tatei cind eu m-am nascut ca era plecat la armata.

    • alex permalink*
      August 16, 2010 17:34

      awwwww thts sooo sweet:)

  6. August 16, 2010 21:00

    Nu am trimis scrisori prin posta de 10 ani cam, am insa o alta obisnuinta- atunci cind simt cind intre mine si un om drag ramine ceva nespus, sau cind simt ca e nevoie de suport si de vorbe care pot fi scoase nu doar din paginele memoriei insir pe foaie gindurile, le pecetluiesc frumos intr-un plic dragut si inminez acelui omulet capodopera in momentul cind se asteapta mai putin, cersind promisiunea ca o va citi cind nu o sa fiu alaturi. Un intreg ritual :))))) Si e ceva absolut inedit momentul cind ramii cu foaia alba in fata si cu senzatia ca celui cui ii scrii e alaturi, un fel de solitudine rupta de anticipatia senzatiilor celui care o sa lectureze acele rinduri.

    P.S. Beatles, Metallica, Scorpions…inca nu s-a nascut o posesoarea unor muschi fesieri suficient de perfecti ca sa redirectioneze adevaratii amatori de muzica buna😀

    • alex permalink*
      August 16, 2010 23:01

      interesant ritual:P

    • August 16, 2010 23:21

      Si cu drepturile de autor rezervate😀

    • alex permalink*
      August 16, 2010 23:26

      de ce 27 la mail?

    • August 17, 2010 00:27

      Am o pasiune pentru cifra data🙂 , anume de aceasta cifra e legata data in care am fericit lumea cu aparitia mea in aceasta lume

  7. August 26, 2010 16:08

    Crede-ma, si mie imi place sa primesc scrisori sau sa trimit. E fericirea aia euforica cand gasesti in cutie un plic cu numele tau si il desfaci cu cea mai intensa curiozitate. Acum un an cautam prin reviste persoane dornice de corespondenta si trimiteam scrisori, chiar daca erau necunoscuti, era altceva. Pacat ca acum nu prea se mai practica…

    • alex permalink*
      August 26, 2010 16:16

      intr-adevar, unii cred ca e mai scump asa… se renunta la touch pt materialism:(

  8. Octombrie 6, 2011 16:19

    ”bună ziua sau bună seara, depinde cum v-a găsit mica mea scrisoare”…:D …tare fain chestia asta cu scrisul scrisorilor, în clasa a 2-a, am scris pentru prima dată o scrisoare, la Povestea de seară, la Tanti Ludmila, era acolo o rubrică cu ghicitorile, și țin minte cît de fericită eram în fața televizorului văzînd-o pe T.Ludmila cu scrisoarea mea în mînă, pe urmă învățătoarea mi-a pus 2 de 10 la citire, unul pentru inițiativă, și altul pentru ghicitoarea pe care am scris-o, atunci am înțeles pentru prima dată cît de fericită te poate face o scrisoare! Pe urmă în clasa a 4-a, am scris pt ziarul săptămîna, la rubrica ”caut prieteni noi”, și țin minte cum primeam pe zi cîte 20-30 de scrisori, și mi-am făcut prieteni noi în toată țara, ăsta era un hobby de-al meu, în fiecare zi, scriam scrisori! Păstrez și acum toate scrisorile!🙂
    Ultima scrisoare am scris-o în august 2010, unei prietene din SUA, îi trimeteam invitația pentru nuntă, nu am rezistat tentației, si am scris cea mai lungă scrisoare din viatza mea!😛

    • Octombrie 6, 2011 16:26

      mie îmi place să scriu scrisori doar dacă le simt🙂

    • Octombrie 6, 2011 16:51

      păi asta zic și eu, nu-ți imaginezi cît suflet puneam în fiecare scrisoare și cu cîtă nerăbdare așteptam răspuns, ahhh…:)
      p.s.: ultima scrisoare pe care am primit-o, mi-a schimbat viatza, și suna cam așa; ”Dra Rodica Untilă, vă invităm să depuneți jurămîntul pentru a dobîndi cetățenia română…”

    • Octombrie 6, 2011 22:40

      oi, te cred, și aș vrea ș eu așă scrisoare

Trackbacks

  1. Desenează-mi, te rog, o oaie! - Ziarul toateBlogurile.ro

Butterfly sharing is caring

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: