Skip to content

Mall(Dova) of America: Minneapolis, Minnesota

Iunie 10, 2010

Stiti sentimentul ala din filme, cand filmul amus, amus se termina, asta in filmele cu happy end, pe fundal o muzica linistita, si sentiment de asta de impacare. Ramai cu senzatia si cu gustul placut al filmului. Totusi ai vrea sa mentii aceasta atmosfera pentru o perioada mai lunga. Pentru ca atunci cand ajungi la THE END, stingi televizorul si te culci.

Dimineata s-ar putea sa recomanzi filmul la prieteni, sau nici sa nu ti-l amintesti. Si totusi sunt unele clipe cand ai vrea ca seara sa tina la nesfarsit.

Pe aceasta melodie de Viata e atat de frumoasa, am decis sa mai umblu un pic brambura pe aici prin Midwest, ca mai departe cam nu se primea, asa ca m-am dus in Minnesota. Victoria Vlad mi-ar putea reprosa ca am dat pe acolo cu o luna mai tarziu, dar Victoria, eu mereu ma gandeam ca iaca pe aici ai fost tu. Mai ales cand am trecut prin Austin.

Cei 4 Crai de la Rasarit

De fapt eram unul din Europa de Est, unul din Australia si 2 de undeva din Nebraska.

Calatoria asta e fost diferita de precedentele. Unu la mana ca ne duceam cu Gasca, doi la mana conduceam pana acolo, trei la mana era dupa ziua mea, eu fiind bautor oficial de bere in USA.

Baietii foarte de treaba au fost si de treaba, acum cand ne amintim, zicem toti ca totul a fost EPIC, cu peripetii desigur, cum fara ele.

Drumul pana acolo e lunga vreo 8 ore, cu mici opriri. Dar si ieftin daca te duci in patru si imparti pretul de la combustibil si hotel, de fapt a fost un chilipir. Apoi sa nu zic ca nu am incercat-o si pe asta.

Ca sa nu zic ca am fost modesti, am stat la Hilton. Totusi dupa deja experienta mea, Mariott mai tare imi place, si camera din Hilton as putea-o pune cam pe locul trei din cele prin care am mai umblat si am dormit.

Am profitat din plin de piscina, ceai, cafea si alte lucruri gratis care mai erau pe acolo. Apoi hotelul era cam la 15 min de mers pan la Mall of America, si 5 min pana la tren ca sa te duca in downtown Minneapolis.

Mall of America

Mall-ul e urias, pe bune urias. Uneori ai sentimentul ca te-ai pierdut acolo. Ratacit printre magazine. Poate nu ar fi asa confuz daca unele branduri nu ar avea mai multe buticuri, dar asa e cam greu sa-ti gasesti un punct de referinta.

Am gasit aici 4 Caribou Coffee-uri, ceea ce m-a bucurat, apoi in general in Minnesota gasesti foarte usor cafeneaua asta, asa ca din acest punct de vedere imi place Minnesota, apoi si Starbucks-urile is mai mare, asa ca Respect Minnesotienii (n. am putea numi oamenii din Minnesota: Mini Sutieni, totusi asta nu ar reflecta realitatea).

Atunci cand calatoresc numai baieti e si normal ca ochii sa le fuga numai dupa fete, roscate, blonde satene si brunete. Pentru asta noi aveam un fel de slang, atunci cand vedeam o fata frumoasa, ziceam: „Ming” sau „Ohhh Delicious”.

Interesant ca mergeam cu Mark, baiatul din Australia, si el vede o blonda super tare in Foot Locker, si decidem sa intram. Se uita el la pantofi se uita si ea se apropie sa ne intrebe daca poate sa ne ajute cu ceva. El zice ca vrea sa-si cumpere pantofi pentru costum, doar ca si-a uitat costumul in Hotel (n. pe mine mai m-o umflat rasul cand a zis asta, pe urma a fost si mai greu sa ma abtin). Pantofii la care se uita erau negri, si oribili din punctul meu de vedere. Fata intreaba, ce culoare e costumul, el zice ca e cafeniu semi-deschis cu dungi cafeniu inchise. Fata i-a zis cafeniu si negru nu prea se combina mai ales la contum-pantofi. Eu incercam sa mi-l imaginez pe Mark imbracat asa, ai fi zis ca e distrofic. Totusi ce bun am scos de acolo, fata ne-a recomandat ceva locuri care sa le vizitam seara cand ne ducem in downtown.

In rest in Mall gasesti ce vrei, si noua ne-a luat o zi sa umblam pe acolo brambura, si sa intram doat in vreo cateva buticuri, si sunt sigur ca in multe cazuri in unele parti nici nu prea am fost.

Daca esti Shopaholic si punctul G ti-l gasesti la final de Shopping numaidecat trebuie sa vii aici. E Mallul nr 3 din lume si nr.2 din America de Nord, si nr.1 din USA.

Din punct de vedere culinar am descoperit aici puiul Bourbon, Teriaki si Sesame din bucataria japoneza, delicios!!! Super recomand.

Din punct de vedere al obsesiilor, de aici mi-am luat Dirty Minds, Bananagrams si Freesbee. Iaca tot copil am ramas si imi cumpar jocuri. Apoi le-am luat la ai mei si cadouri.

Din atractiile acestui Mall din top 3 fac parte: Sa inoti cu rechinii, LegoLand si Nickolodeon Universe. Din astea trei nu am facut-o pe prima ca e destul de costisitor acu pe sfarsit de USA, 75$, totusi sa fi fost mai ieftin, o faceam, chiar speram sa fie mai ieftin.

LegoLand

Uite asa ajung intr-un alt paradis al copiilor de pe intreg globul fara macar sa-mi fie intentia si dorinta. In locul unde cei inebuniti de lego, pot sa-si vada originile obsesiei.

Mie locul mi-a placut. Mi-a placut sa ma holbez la statuile mari facute din lego. Dinozauri, motociclisti, personaje de unde vrei Star Wars, Toy Story, Shreck. Mi-a adus aminte de corabia mea pe care am facut-o din lego si care cred ca mai exista dupa 4 ani de la constructie. Ultima data cand am vazut-o era tare colbaita.

Apoi aici poti sa stai toata ziau sa te joci cu lego, ca exista locuri special amenajate unde poti sa construiesti. Si nu stiu de ce aveam impresia ca, aici lego nu se vinde la bucata ci la kilogram.

Inaltimea la LegoLandu asta e cam cat 3 etaje, si ocupa o buna parte dintr-un etaj.

Nickolodeon Universe

Alt loc unde cred ca fratemiu iar vrea sa ma taie cand va afla. Aici e locu unde traieste Avatar (nu ala de James Cameroon) ci Airbanderu. Statui ale lui.

Apoi aici mai e si Jimmy Newtron si alti multi ciudici dupa care copii isi rupeau capul ca sa se uite. Hey Arnold!

Interesant e ca, parcu asta de distractii e fix in centrul Mall-ului, si chiar daca am fost la Mumia Rolercoaster in Hollywood si Space Mountain in Disney, aici au fost doua mult mai pline de adrenalina decat astea de pana acum.

Roalercoasteru la Avatar, era cica un skateboard care se roatea dintr-o parte in alta ca la competitiile de skateboard, apoi scaunele de pe el se roateu in cerc, si asta nu era destul ca te arunca nu stiu pe unde in sus ca mai atingeam podul la Mall da inca te rotea. Ajungi la un moment sus, in care esti cu fata in joc, fundul nu iti mai este pe scaun, si tot ce sta intre ca sa-ti spargi capul de podea este un fel de cauciuc care te tine.

Singura intrebare care iti vine in cam e: De ce eu is aici!!!!!!!!!!, amuzant e ca atunci cand scapi, plin de adrenalina te intrebi care e urmatorul in care pot sa-mi rup capul.

Al doilea care mi-o ridicat parul in cap, de fapt nu stiu daca e corect sa zic asa, pentru ca stam cu capul in jos a fost roalercoasteru lui SpongeBob, uuuuuu credeam ca zbor de pe dansul.

In rest rolercoasteruri interesante, in care noi cantam Lady Gaga si I’m a be, i’m a be… yay!!!

Aici in Nickolodeon sistemul e diferit a celui de la Disney sau Hollywood, aici nu platesti biletul si te catai cat vrei, aici e sistemul pe puncte, si fiece rolercoaster are o anumita taxa de puncte, cand ti se termina punctele poti sa te duci sa-ti cumperi altele, si totusi nu stiu cum e mai economic, sa platesti 60$ si sa stai in rand o gramada si sa te catai doar in vreo 5-6, sau sa cumperi puncte si sa te catai cam tot atata.

Rainforest Cafe

Dupa San Francisco, o prietena, Rodica Gavrilita ma intreba daca am fost in Rainforest cafe, si asta m-a intrigat, pentru ca nu sunt prea multe in USA, din cate am auzit sunt vreo 5-6. Si am gasit una aici. Foarte fain.

In cafenea parca este intr-o padure ecuatoriala, acoperit de junga si liane, cu maimute, serpi si papagali ce se misca. O data la 20 minute tuna si fulgera si bate vantul. Preturile is destul de decente. Cu vreo 12$ mananci o masa buna.

Chelneritele is nice, doar ca uneori iti pare ca prea exagereaza in transmiterea atmosferei de padure ecuatoriala. Totusi mi-au cantat frumos La Multi Ani si mi-au dat inghetata gratis, foarte placut din partea lor. Imi place comunicarea lor cu clientii. Si pentru ca la unu baiat de la noi i-a incurcat mancarea si in loc de Turkey sandvich i-a adus Chicken Sandvich (pe care loi l-am mancat pe jumate), i-a scos sandvich-ul de pe nota de plata.

Aventuri Nocturne

Seara ne-am gatit, ne-am chitit si eram gata sa dam nas in nas cu viata de noapte a Minneapolis-ului. In timp ce mergeam sa luam trenul acesta venea, fara sa stam pe ganduri, fugim, vedem usile se deschid, intram inauntru tot ciki piki, fara bilet.

Interesant e ca asta e primul tren de acest gen in care intri fara ca inainte sa treci prin locuri speciale in care sa confirme ca ti-ai luat bilet. Asa ca desi costa 1.75$, cat am fost noi pe acolo ne-am catait gratis cu trenul.

Minneapolis noaptea e foarte frumos, sorry ca nu am poze, dar blugii erau prea stransi pe mine ca sa-mi bag aparatul de fotografiat in buzunar.

Ajungem noi in downtown, alegem clubul Spin, recomandat de blonda, nu stiu de ce insa acesta imi aducea aminte de Decadance (care nu stiu daca mai exista). Muzica buna, fete frumoasa, in detalii nu intru. Probleme nu am avut, asta conteaza.

A doua seara, duminica am iesit un pic mai tarziu din hotel, de data asta chiar daca am fugit nu am mai prins trenul, asa ca trebuia sa asteptam 40 min pentru urmatorul. Ca niste habauci incercam sa oprim trenuri care erau Out of Service, si un nenea sofer bun la inima ne-a luat si ne-a dus cam la 5 blocuri de downtown.

Habar nu aveam unde eram, dar cel putin nu eram singur, si am vazut si stadionul lor de acolo, sa nu fi mers pe jos nu-l vedeam. Ok, ajungem la Spin pe la ora 12.30… acolo un rand kilometric. Incercam sa gasim si alte locuri, acolo aceeasi poveste. Duminica e cea mai aglomerata zi a saptamanii si mai ales ca a doua zia era Memorial Day.

Reusim sa intram intr-un bar cu 21+, desi un baiat ce era cu noi avea 19 ani. Acolo nu era nimic interesant, asa ca am plecat si am vazut ca e coada mai scurta la Spin, incercam sa intram, trecem de toate cele, cand colo trecem prin detector de metale, perchezitii. Si in jur doar oameni de culoare, era un pic freaky si mai scump cu 4 dolari intrarea ca in seara precedenta, asa ca am decis poate gasim altceva.

Pe la 1.45, nu gasisem nimic, cand vedem un Gay Club, noi ce ne-am zis intre noi, stii ca de cele mai multe ori acolo sunt mai mult Hetero, am zis ca ar fi experienta de viata si incercam sa intram… si… si… si ghiciti ce se intampla… nu am trecut Face Controlul, presupun ca nenea gardian a hotarat ca nu erai destul de Gay pentru clubul ala, si asta e discriminare!!!!


Minnesota partea a 2

Si daca prima mea vizita oficiala in Minnesota a fost o peripetie de drum a.k.a malicishnik, atunci a doua a fost la fel ceva diferit fata de celelalte calatorii ale mele, de data asta un fel de calatorie de familie, cu host-mama si host-tata conducand. Nu trebuia sa-ti faci griji ce mananci si unde dormi. Relax!!!!

Rochester, Minneapolis

Mi-e mi-a placut orasul asta. In regiune se spune ca asta e orasul doctorilor datorita la Mayo Clinic, ce se afla aici. Clinica asta e una din cele mai bune din lume si are cei mai buni specialisti in domeniu, iar ca sa te tratezi aici consta o avere. Cand un doctor nu stie ce ai, te trimite deobiocei aici s ate diagnosticheze.

Sotul sorei host-mamei mele lucreaza aici, el se ocupa de hormoni si alea alea. Si el ne-a facut un fel de tur al spitalului atunci cand nimeni nu lucra.

Wow, mamica numaidecat ar trebui sa vada asta, precis ar vrea sa lucreze aici. O cladire uriasa si asta e doar clinica. O clinica care isi poate permite sa aiba acvarii ca decor. Statui autentice de-a lui August Rodin si tablouri de-a lui Andy Warhol.

Clinica cu o biblioteca de vreo 10 etaje, si vreo 2 centre de cercetare, cand zic centre, asta e complex de cladire. Practic toate cladirile duc spre clinica asta, asa incat sistemul de metrouri de la hotele, magazine, orice duce spre clinica. Absolut formidabil.

Interesant e ca, intr-o parte a clinicii sunt tratati si cei mai faimosi detinuti ai USA si ai lumii, adica daca vreo unul capata vreun sifilis de pe undeva vine aici sa se trateze sa nu-i cada nasul. (PS> v-am zis eu vreo data ca sifilisul e o boala franceza?)

Cand a venit vineri acasa sotul, avea un suvenir din Emiratele Arabe Unite cica nu stiu ce businessman de acolo o venit sa-si faca un control de rutina, apoi aici vin toate shyshcile lumii cum s-ar zice intr-un fel. Destul de fancy.

Mayo Clinic a fost fondat de cate Mayo Brothers dupa o tornada pe acolo si ei fiind medici au decis sa ajute lumea, si pentru ca lumea pe atunci murea pe capete de chiken pox, ei nu stiu ce au facut ca lumea nu mai murea, hocus-pocus, presupun.

In rest oraselul e destul de frumusel, si foarte verde, au Caribou Coffee, asa ca de as fi fost trimis acolo ar fi fost tot super.

Stand la familia aia, am descoperit jocul Apples to Apples, si m-am indragostit de el la fel. Joc de companie si de oameni multi destul de funny. Familia destul de nice a fost, desi la inceput credeam ca ma privesc cu ochi nu prea buni datorita aventurilor mele, s-au dovedit a fi foarte cool, ba chiar deja unele chestii se transformase in prikoale interne.

Tot aici am dormit prima data pe un matras cu aer, si sa va zic sunt destul de comode. In timp ce jucam Apples to Apples, treb sa punem ceva ce e Magical, eu am pus „My Bedroom” si nenea ala imi zice: ” Hey Dude, you are sleeping on an air matress”. Apoi am cantat toti la pian, mi-a placut atmosfera asta de familie, si cum sa zic a fost un punct mai mult ca perfect in care eu sa-mi sfarsesc marele traseu american de anul asta.

Punct.

Si cu asta v-am zis aproape totul, ca doar nu credeti ca eu va zic tot-totul, ca in acest caz despre ce am mai vorbi cand ne vedem fata in fata. Pe de o parte e trist ca atat a fost de America pentru anul asta, dar abia astept noile mele aventuri de pe oriunde m-as duce.

Sper ca lumea care imi ziceam „Ciuvak calatoreste cat poti tu de mult”, sunt multumiti ca le-am urmat sfatul, la fel sper ca unii s-au simtit la randul lor inspirati sa calatoreasca si sa vad si ei chestii, la fel sper ca i-am putut ajuta cu anumite puncte de reper.

Sper ca Ugrazii viitori sa incerce sa ma depaseasca si sa-mi zica si nie, totusi va fi interesant sa-i urmaresc.

In rest, o fac pe modestul si zic fraza care ma rupe acum tare-tare:

I’M AWESOME!!!

Viata e frumoasa, n-o irosi dormind-o!!!

Asa ca daca citesti asta, scoala-ti fundu de pe scaun, ia-ti valiza si hulubii si nu te plange ca tat ii rau, scoate nasu afara si uite unde bate vantul.

Voie buna, ma inclin si la noi peripetii!!!

15 comentarii leave one →
  1. Iunie 10, 2010 09:39

    bv bv bv! ca profiti de toate oportunitatile in Sua!🙂 doar ca si la Silverwood deam tre sa te duci😛

    • alex permalink*
      Iunie 10, 2010 09:42

      Asta unde e?… eu vreu inca dofiga locuri sa vad.. da lasca deja data viitoare;)

  2. Demetrius permalink
    Iunie 10, 2010 14:29

    1. of, daca or face si la noi asa un Mall, ap trebuie să-i dea statut de municipiu😀
    2. da de ce nu era interesant in barul 21+ ???

    • alex permalink*
      Iunie 10, 2010 16:17

      Demetrius tati adolescentii se tusuie in cluburile 18+, in 21+ is oameni deobicei dupa 25, si nu multi dansau

    • Demetrius permalink
      Iunie 11, 2010 21:15

      aaaaaa, da eu m-am gindit la altfel de bar)

  3. Iunie 10, 2010 16:47

    abia astept un articol despre revenirea in Chisinau🙂 i wonder how will you visualize it

    • alex permalink*
      Iunie 10, 2010 17:12

      Ui ui ui, treb sa shie interesant:)

  4. Viorica permalink
    Iunie 10, 2010 16:52

    Iaca eu vreu la Lego Land si in Canada nu-i, copchilu meu ar innebuni de placere, you definetly had a great year, good luck cu cultural shock cind te intorci in Moldova acum🙂

    • alex permalink*
      Iunie 10, 2010 17:12

      Multumesc:) si pun pariu ca ar fi foarte happy:) eu cred ca e mai educativ LegoLand decat Disney:)

  5. Victoria V. permalink
    Iunie 10, 2010 17:10

    Mi s-a facut dor de Minneapolis!

  6. alex permalink*
    Iunie 10, 2010 17:17

    awwww Dear >:D<

  7. leraprimavera permalink
    Iunie 11, 2010 10:24

    „sorry ca nu am poze, dar blugii erau prea stransi pe mine ca sa-mi bag aparatul de fotografiat in buzunar”

    ahahahaha
    ce detaliu subtil =)))))
    super fain, ça donne envie d’y aller. Sorry, nu stiu cum se zice in alta limba😀

    • alex permalink*
      Iunie 11, 2010 16:53

      🙂 Pey Lera draga, tu vezi ce sincer eu sunt in scrierile mele?:)))
      si Multumesc:) eu panimaiesc si french:P

  8. Iunie 11, 2010 16:54

    Silverwood e parc de distractii in Idaho :D:D

    • alex permalink*
      Iunie 11, 2010 19:08

      ohhh, deamu cand voi da pe acolo… poate ma duc:)

Butterfly sharing is caring

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: