Skip to content

„ya tak ustal bijati”

Februarie 6, 2010
tags:

Mi-e dor, mi-e atat de dor incat nu mai simt ca pot controla ceva. Cred ca anume asta e dorul, sentimentul ala din stomac, care te face sa-mi lipseasca ceva. Iar acea lipsa te face sa crezi ca universul se termina, daca nu vezi, nu atingi, nu simti aproape.

Cred ca ar trebui sa se creeze o Stiinta a dorului, o psihologie a lui, poate si arheologie. Niciodata nu stii de ce ti-ar putea fi dor. Uneori poate fi asemenea madlenelor lui Proust. Un mic stimul, ce da viata unei intregi lumi paralele in care ceea ce iti lipseste acolo este, iar tu fiind in aceasta dimesiune temporala ai vrea sa faci orice sa treci dincolo. Asta ar fi piatra ta filosofala sau fantana cu apa vie. Totul se naste din dor.

Atunci cand simti Dorul, nu esti trist, esti nerabdator. Nu mai vrei sa astepti, ai vrea timpul sa treaca ca o clipita si tu sa fii transpus in ceea ce crezi ca iti este sursa motivatiei. De cate ori abia asteptam sa ajungem acasa stiind ca acolo ne asteapta ciocolata preferata, sau gatim ceva, iar aburii nu fac decat sa intensifice dorul gustului.

De multe ori incercam sa ne domolim, sa ne amagim sa ne… nu stiu, dar eu am obosit sa fug in colo si in coace si sa nu ma gandesc la ceea ce conteaza pentru mine.

Mii dor de atat de multe chestii, care sunt sigur ca majoritatea dupa ce le voi atinge le voi pretui, dar le voi uita valoarea in scurt timp in care voi simti ca vor fi acolo pentru mine, alte lucruri nu voi face decat sa ma atasez mai mult, si sa-mi fie dor mai mult.

La Casa Limbei Romane, deobicei cantam imnul, si acolo erau cuvintele „doina, dor si omenie, trei cuvinte din vecie”.

Dorul e intelegerea a ceea ce inseamna cel mai mult pentru tine, iar atunci cand intelegi, vrei ca ceea ce ai inteles sa fie chiar in momentul ala, ca atunci cand realizezi ca iubesti si vrei sa fii cu cineva o vesnicie, vrei ca vesnicia sa inceapa cat mai curand.

Mi-e dor de perna mea. Mi-e dor de oglinda din baie cu care am crescut ani buni. La inceput trebuia sa ma ridic in degete sa-mi vad fata, oglinda care a vazut atatea experimente de coafuri, dar nu mi-a vazut-o pe ultima.

Mi-e dor de mamica. Mi-e dor de cum ea mereu vine in fata mea si ma intreaba ce sa imbrace, si mereu vine cu doua optiuni, desigur ca de fiece data imbraca ce vrea ea. Dar mi-e dor de jocul asta al ei, sa vada daca ghicesc sau nu ce vrea ea sa imbrace.

Mi-e dor sa-l vad pe Victor mandru de sine, tin minte privirea lui cand a adus sabia de samurai acasa. Era atat de mandru ca o are. Scanteia din ochi inexplicabila de plina si te face si pe tine plin.

Mi-e dor de chitara, desi ador pianul. Mi-e dor de serile sub stele, cu zimlea v iluminatare si cu restul cantecelor la care tinem minte doar refenu. Mi-e dor sa privesc focul si sa ascult chitara. Mi-e dor de briza de noapte ce bate atunci, te afunzi intr-o patura sau intr-o persoana, sau altcineva se afunda in tine. Toti se aseaza mai compact si toti ascult melodia si murmura si ei ceva. Poate nu iese nimic care ar primi premiul nobel pentru muzica, desi acest premiu nu exista, dar pentru moment e sublim. E mai mult o melodie sufleteasca, asculti cum sufletul ti e fericit si canta in acordurile sale.

Mi-e dor sa beau bere cu Andrei, sa intram in Linella si sa ne uitam la bere si alegem de care sa bem azi. Mi-e dor sa ne uitam la Heinekenn, si sa ne zicem ca o vom cumpara la primul salariu. Mereu ne uitam si alegem altceva. Interesant e ca, ambii am avut demult primul salariu. Dar pentru noi e ceva de onoare, primul salariu pentru ceea ce visam sa ajungem. E mai mult un pact, o vizualizare a dorintelor. Mi-e dor de bancile unde mereu stam, si cam mereu ne aducem aminte e aceleasi chestii, dar parca de fiece data is diferite si de fiece data inspira si da senzatia de plenitudine.

Mi-e dor sa astept troika (troleibusul 3) cu Aliona. Si acum vad sigla lu Sigur-Asigur de langa USM, unde multe ori am stat si asteptat un troleibus ce niciodata nu merge dupa orar. Dar troleibusul care apropie, troleibusul care te face sa mergi parcul Valea Morilor pe jos, printre umbrele copacilor, si reflectia sufletelor pe apa lacului deshidratat. Stiind ca Aliona mereu va fi ceea ce este si va insemna mereu ceea ce inseamna. O stiu de atat de mult, si trecusem prin atatea, chiar si pe langa un cimitir in sambata Mortilor. Am stat noaptea trezi si comentat un fil previzibil. Sentimentul ca contezi orice ar fi.

Mi-e dor sa trec pe langa casa Claudiei, si mereu imi zic cu oricine as fi, aici traieste Claudia. Si mereu ma mananca degetele sa scriu sau sa nu scriu SMS. De cele mai multe ori cedez si scriu. Aici nu exista casa Claudiei pe langa care sa trec si nu exista nici oprire pentri troliku 3. Mi-e dor de un prag de peste drum de la Super Victoria, nu stiu de ce se face, dar de cele mai multe ori am inatlnit- pe Clau intamplator acolo.

Mi-e dor de CUC si de tot ce e legat de CUCu meu. Mi-e dor de sentimentul dinaintea jocurilor, de cel, oare ce va fi azi, oare voi raspunde, oare ma voi ridica la asteptari. Pe urma joci, raspunzi nu raspunzi, te mai enervezi pe unul altul, apoi te bucuri chiar in secunda urmatoare si asa urmeaza ciclul. Pe urma sentimetul de dupa joc, acea incurajare ca data viitoare va fi mai bine, ca totusi va fi mai bine.

Mi-e dor sa vin seara acasa. Mi-e dor de strada mea cu asfaltul crapat, cu glod pe langa chioscul unde se vand ziare, si de rugaciunile pe care mi le zic, numai sa nu apara un caine, numai sa nu apara un caine, iar daca apare, de incercarile mele de a spune ca All is in the mind.

Mi-e dor toate chestiile in care ma implic. Mi-e dor sa vad oare ce carti au venit de data asta la schimb de carti. Mi-e dor de privirea mea lunga de cand ma duc la vreo conferinta sau training, sa vad pe cine stiu si pe cine nu stiu. Mi-e dor de zambetul cu care Polina ma intampina mereu cand ajungeam la Centru NATO. Mi-e dor de micile conversatii cu secretarele de la USM. Mi-e dor de strangerea de maina a lui Victor Zama, intrebandu-ma ce mai fac.

Mi-e dor de friezerita la care ma tund mereu, desi e rusoaica, un fel de incredere ma copleseste cand ea e in parul meu si stiu ca totu va fi bine. Mi-e dor de Arina si de tezele ei despre pofighism si despre lectiile de viata ce mereu prind bine. Mi-e dor de La Strada si mereu sa intru in oficiu si sa o intreb pe Veronica ce e nou.

Mi-e dor sa ma plimb prin Parcul Central, prin GB sau Dendrarium, unde ma intampina amintiri la orice pas, zicandu-mi bine ai venit, iar eu pur si simplu „ulybaemsea i mashym”. Mi-e dor de fiece persoana cu care am interactionat, si mi-e dor de fiece persoana pe care am imbratisat-o.

Mi-e dor de echipa mea, de toate echipele mele. De UTFG, MooN Power, Ceai Verde, Freedom Fighters, TamTamTam, Gayland, Zama TV, Pricalistii, Ciuvaki, Turbo Butterflies, 27. Mi-e dor ca luna sa se joace cu privirea mea, iar eu sa privesc ploaia pe geam, iar apa sa curga la vale spre padure.

Mi-e dor sa fug prin ploaie, mi-e dor s-o fac pe pasarea pe drumul Ialoveni – Chisinau. Mi-e dor sa scriu, sa scriu SMS-uri. Mi-e dor de M&M-surile lu Diana, chiupa chiupsurile lu Gabi, Clau si Dumi, de twisteru lu Alex.

Mi-e dor de my Angelito si de vorbele ei incurajatoare… mi-e dor de viata ei. Mi-e dor de Acsan si de toti cu care am fost si am stat la lectiile lui, mi-e dor de Tinerii Filologi. Mi-e dor de Tinerii Antreprenori.

Mi-e dor sa-mi cumpar un festival (de fiece data diferit) si forneti, si sa ma duc sa le mananc in fata la Kenford, meditand asupra vietii.

Mi-e dor de Ziaru Strazii si trubele lu Stas, de rybalka fara peste si de offlinurile la care am fost, nici macar fiind inregistrat pe site. Mi-e dor de Patriotii MD si de Villa Pizza.

Mi-e dor sa astept cu zambetul pe buze si mi-e dor sa ma bucur de un zambet. Mi-e dor de sentimentul din American Beauty, de viata e atat de frumoasa, fiind oriunde in trolik sau la statie, in ploaie sau inotand prin glod.

Mi-e dor sa ma simt fericit si mi-e dor de emotii de carti noi. Atunci cand paginile promit ca vor sta la loc si mereu iti vor oferi o continuare. De mirosul paginilor si de felul cum paginile devine cretoase la locul unde te opresti din citit, pentru a reciti pagina.

Mi-e dor de ceea ce voi fi si mi-e dor de persoanele ce vor fi in viata mea. Mi-e dor de simboluri.

Mi-e dor de Veverite, Nourasi, LicuriShi, Libelule, Fluturasi si Teddy Bears. Mi-e dor de cantece ce te fac sa le asculti o saptamana, de catece ce mereu le pui pe repeat, si mama iti zice fraze de ” m-am saturat de iu ar biutiful”.

Mi-e dor sa duc conversatii infantile despre orice, plastilin, nutella, plimbari in soare, Soareeeeeeeee, si Top 5 Hot Cows. Mi-e doooooooooor. Mi-e dor………

Stiu ca toate se schimba si schimbarea e esenta vietii, de aia avem nevoie arheologi ai dorului…

Dorul ar trebui fi stiinta, ar trebui sa avem pastile sa ne aparam de nevoi de luna plina si eclispse ale ierbii, dorul e ceea ce curge prin vene. Si mi-e mii dor. Sunt sigur ca imi va fi dor de locul unde sunt, sunt sigur ca voi avea o lista lunga-lunga de ceea ce imi lipseste. Pentru ca dorul merge dupa tine oriunde ai pleca. El se schimba cu tine in drum si nume. De ar face cineva o onomastica a dorului fiecaruia.

Fii sigur ca daca crezi ca nu te-ai regasit aici, mi-e mii dor,da, mi-e dor de tine, pentru ca imi lipseste orice clipa a trecut. Ma veti intreba daca imi lipsesc si perioadele rele, voi zice nu, dar imi lipseste ceea ce a fost ca fara ceea ce a fost nu ar fi ceea ce e acum, si poate ca nu mi-ar fi lipsit ceva… bla bla bla, cam deviez.

Si .. „ya tak ustal bijati”… cine se aseaza langa mine pe trotuar si numara norii sau stelele cu mine?

22 comentarii leave one →
  1. Februarie 6, 2010 11:09

    NU ti-e dor de mine si SdC😀😆:mrgreen:

    • alex permalink*
      Februarie 6, 2010 12:58

      hmm numa de SdC

  2. Februarie 6, 2010 11:59

    Stiu, stiu, cat de simplu nu ar fi acasa, tot e mai bine acolo. E locul in care ai crescut, in care ai vazut ce e viata, te-ai bucurat si ai plans. . . I miss you a lot too… Si lumii de acasa ii este dor.

    • alex permalink*
      Februarie 6, 2010 13:00

      >:D< Miss.. asta e cuv lunii Februarie

  3. Februarie 6, 2010 13:52


    minutul1.20 – ala esti tu:))
    daca iti place ce-auzi imi dai un semn si iti trimit toata povestea;)

    • alex permalink*
      Februarie 6, 2010 18:51

      hai trimite..ca kiar mii dor din fratii din Labrador:))

  4. Doina permalink
    Februarie 6, 2010 20:13

    sa citesti „Cuvant impreuna despre vorbirea romaneasca” de Constantin Noica. Sectiunea referitoare la Dor. Foarte frumos🙂

    • alex permalink*
      Februarie 6, 2010 20:49

      neaparat voi cauta:) Multumesc:) si stii ce DC ladi… i miss u too:)

  5. Alina C-083 permalink
    Februarie 7, 2010 01:28

    …Alex si mie mi-e dor de tine! Si de zimbetul tau din fiece dimineatsa, si de cornitele tale de revelion, si de emoticonul de pe geanta ta, si de glumele tale, si de ceafa ta vazuta la fiece pereche(la care veneam eu) (si apropo imi place mult noua coafura!)😀
    Iti multumesc pentru aceste cuvinte de mai sus, pentru ca citindu-le am avut impresia ca starea de dor persista indiferent de locatie si timp, am realizat ca si mie imi este dor de oameni si parcuri si zile cu soare….

    >:d< ai grija de tina!!! i miss you :*

    • alex permalink*
      Februarie 7, 2010 02:13

      ehh Dear Alinutz:) trebuie sa transormam doru in ceva placut si sa nu fugim de el:) si mesc de aprecierea pt noua coafura:)..si funny de remarca ta, de perechile la care veneai..sweet:)

      >:D< miss you too:)

  6. Viorica permalink
    Februarie 8, 2010 19:07

    Cit de sincer ai scris, am simtit dorul tau si la mine in suflet, chiar daca dorul meu e pentru altceva.

    • alex permalink*
      Februarie 8, 2010 23:55

      doru nu are shablon, el ia forma sufletului tau:)

  7. MELLY permalink
    Februarie 18, 2010 15:34

    miss you 2…more than ever…it hurts

    • alex permalink*
      Februarie 18, 2010 17:59

      daca ne missuim reciproc inseamna ca ne pasa, si asta inseamna ca hurt nu va dura mult

  8. Tania Morari permalink
    Februarie 22, 2010 07:41

    wow…. Alex, tu iar mai atins cu cuvintele….
    eu, deja de jumate de an incerc sa fug de cuvintul „dor”. am ajuns sa neg pina si sentimentul…. nu vreau sa ma gindesc….
    insa, tu iar vii cu cuvintele tale care vrei nu vrei iti intra sub piele si scoate la iveala pina si cele mai ascunse sentimente. sunt pe punctul de a plinge …..
    mi-i dor si mie de casa, si chiar as vrea sa ma opresc si eu din fugit. sunt asa obosita ,…..
    insa gindul ca daca ma opresc pe un moment o sa devina o eternitate si o sa revin iar la viata mea plictisitoare si care se scurge fara rost, nu ma prea incinta….
    am obtinut prea multe aici, iar cind ma gindesc iar la MD si cit de incet ii ritmul vietii…. pai imi trece dorul si ma face sa nu mai vreau acasa.
    totul suna prea frumos, insa nu vreau sa ma intorc la ceea ce a fost, ci sa privesc spre viitor la lucruri marete ce pot fi realizate….
    o sa ai timp suficient sa te odihnesti si sa te gindesti la dor cind ai sa fii un mos de vreo 70 de ani la pensie care nu are altceva de facut decit sa stea pe prispa si sa se gindeasca….
    pina atunci fugi, fugi, mai ia o pauza, si iar fugi, ca viata zboara pe linga noi si nu ne intreaba cit de obositi sintem …..
    profita de ce ti se ofera …..

    • alex permalink*
      Februarie 22, 2010 11:21

      Off Taniush, tocmai si asta e functia dorului, s ane faca sa ne gandim acolo unde suntem. Nu conteaza unde vom fi, suntem aici sau suntem acasa, mereu ne va fi dor de alte locuri, locuri unde nu mai suntem, si asta ne face sa ne miscam in viata, sa incercam sa ne implinim dorul, dar nefacand decat sa cream altul. de asta e frumoasa viata, ca mereu avem cu ce ne face fericiti, intelegi?

      de aia nu vreau sa fug de dansu, dar vreau sa-l simt si sa ma motiveze, stii orice are 2 taisuri, si daca vrei sa folosesti dorul ca pe un drog hiperactiv care sati dea motivatie si fortze sa faci ceva, atunci de ce nu?

      Hai sa transformam dorul in pozitiv:) Cred ca as scrie un blog si mai lung despre Gabitza, si despre cum inca imi lipseste in viata de zi cu zi, dar nu vreau… nu pentru ca nu las putea transofrma in pozitiv, dar pentru ca ar putea crea sentimente antagonice altor persoane…

      Taniush, totu e bine..si stii de ce ai sentimentul asta de satisfacte de usa, si de ca ai facut atatea si tie frica sa te intorci in md… pt ca exista un deadline.. daca el nu ar fi… ai crede ca viata aici e la fel de baoring ca si asa.. asa suntem noi aomenii…

      de aia..eu vreu sa ating noi si noi deadlinuri.. pt ca asta ma face sa simt viata.. si ma face sa traiesc totu la intensitate maxima… dak mii trist atunci la intenistate maxima, dak sunt happy, atunci si asta la maxim:)

      Hagguletz Taniush >:D<

  9. Tania Morari permalink
    Februarie 22, 2010 07:44

    aaa…. si miss you too buddy… see you soon in DC…. i am so happy😀😀

    • alex permalink*
      Februarie 22, 2010 11:22

      miss u dear, too >:D<

  10. Iulie 10, 2011 13:03

    ce najpa imi e :(((

  11. neplace place place permalink
    Martie 10, 2012 14:50

    superb articol!

Butterfly sharing is caring

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: