Skip to content

Sunt un bebe…

Iulie 18, 2009
tags:

cry-boyMă trezii azi dimineaţă cu lacrimi în ochi, pe pernă, pe obraji. Unele erau uscate, altele pare că venise cu roua dimineţii. În jurul meu nu era nimeni. Nimeni să-mi observe lacrimile. Dar e ok, sunt un bebe, lacrimile pot fi atât de justificate încât să nu necesite justificare. Pot plânge ca mulţi să mă treacă cu vederea.

Eu plâng cu lacrimi simple.

Lacrimi ce vin direct de la durerea ce le lansează. Dar lacrimile îmi pot fi oprite cu un sărut. Ce poate fi mai simplu decât să vindeci cu lucruri simple.

Nu am nevoie de demedrol să dorm. Nu am nevoie de aspirină să-mi treacă capul. Am nevoie să mă simt în siguranţă.

Când eşti bebe, nu e necesar să foloseşti oliţa, asta cei mari ne învaţă. Pentru noi e distractiv să ne jucăm şi cu resturile organice ce la avem. Nu să tragem apa mereu.

Când eşti bebe, nu ai noţiunea timpului. Ai noţiunea îmbrăţisărilor. Ai noţiunea dragostei şi noţiunea lucrurilor noi.

Pe un calendar de al mamei am găsit un citat de a lui Paulo Coelho, oarecum îmi aduce aminte şi de Micul Prinţ:

” Un copil poate oricând să-l înveţe pe un adult trei lucruri: cum să fie mulţumit fătă motiv, cum să nu stea locului niciodată şi cum să ceară cu insistenţă ce-şi doreşte”

Sunt bebe şi sunt fascinat de poveşti pentru că ele pentru mine sunt adevărate. Cred în prinţese şi cred în au trăit până la adânci bătrâneţi. De ce cred ? Pentru că pentru mine rău e doar balauru’ şi lupu’.

Pot plânge dacă îmi este teamă, pot plânge dacă vreau ceva, pot plânge dacă mă doare. Şi de cele mai multe ori există cineva pe care lacrimile mele îl motivează să le transforme în zâmbete.Gaby.VDay

Mi se spune Gugiu gughiu, gâdi gâdi. Şi eu înţeleg limba asta. Pentru că şi eu vorbesc neînţeles, dar norocul meu e că este cineva care să mă înţeleagă.

Mă apucă groaza când încerc să apuc de mână pe cineva şi nu există nici măcar un deget. Mi-e groază când strig şi doar eu sunt acela care mă aud.

Acum plâng, plâng şi obraji îmi par cascade din care cad emoţii, sentimente, amintiri şi se lovesc de podeaua dură a pământului. Plâng şi totul în jur se vede vag şi neclar. Soare este, dar e opac. Plâng pentru că mă trezii că sunt un bebe a cărui plâns e ineficient.

Nu sunt un bebe normal. Nu beau lapte şi folosesc WC. Când traversez strada nimeni nu se uită la mine şi nimeni nu-mi întinde mâna să mă simt în siguranţă.

Sunt bebe, dar nu-s Micul Prinţ, nu că aş fi fost vreodată. Dar am crezut în el şi în toata feeria copilăriei.

Sunt un bebe ce şi-a părăsit habitatul şi atunci când a crezut că la regăsit lacrimile l-au încurcat să-l vadă.

Eu plâng cu lacrimi complicate căci mi s-au terminat alea simple. Eu plâng atât de simplu complicat.

Adorm în lacrimi şi sărutul care să-mi ia buba, s-o facă să dispară. E şi el pierdut printre lacrimi.

Eu plâng, pentru că sunt bebe şi de vei spune Maturizează-te – aşa e viaţa, voi zice poate că ai dreptate. Voi zice asta renunţând la prinţese şi la tot ce am învăţat să fiu un bebe.

Atunci când creşti, nu mai exişti. Pentru că o existenţă, fără vise, speranţe, poveşi, dragoste, lacrimi şi săruturi nu e existenţă.

Dar eu sunt bebe şi plâng pentru că de-aş fi un bebe, bebeul tău, aş fi poate Micul Prinţ şi tu a mea prinţesă.

printz

14 comentarii leave one →
  1. Monica permalink
    Iulie 18, 2009 19:23

    Superb….

  2. Iulie 18, 2009 19:53

    „În jurul meu nu era nimeni. Nimeni să-mi observe lacrimile. „-imi aduce aminte de o piesa spin: „ninemi pe drum nimeni pe strada sa vada ce simt akum..”-superb….
    ” Un copil poate oricând să-l înveţe pe un adult trei lucruri: cum să fie mulţumit fătă motiv, cum să nu stea locului niciodată şi cum să ceară cu insistenţă ce-şi doreşte”-coelho rupe tot!!!
    Eu plâng atât de simplu complicat-alex,tu rupi absolut tot…….eu ys speechless………..nush’ kum sa ma exprim….formidabil!!!!!!!

    • alex permalink*
      Iulie 18, 2009 20:00

      mesc, nu rup eu chiar asam totusi multzam:)

    • Iulie 18, 2009 20:05

      nuuuuu!!u dak am spus k rupi ap asta e adevarat!!:)))) sincer…:x blog:x
      bravo;)

  3. irka2stardust permalink
    Iulie 18, 2009 20:10

    Alex, mersi că mi-ai dat ocazia să mă delectez cu aşa un text de frumos…
    as usual, când intru la tine pe blog, găsesc ceva gustos şi frumos🙂 mă bucur mult că te cunosc…
    a plânge e firesc, e vital-necesar…
    eu îţi doresc să plângi în diferite moduri, cu lacrimi dulci şi sărate, amare şi uscate… să fie de toate, căci, de altfel, nu e interesant, nu? :))

    p.s.: „Acum plâng, plâng şi obraji îmi par cascade din care cad emoţii, sentimente, amintiri şi se lovesc de podeaua dură a pământului.”

    • alex permalink*
      Iulie 18, 2009 20:22

      adevarat si asta….stiii….dupa ce plangi….in ochi iti apare curcubeul;)..asta sa intamplat la mine acum:)

  4. Eugenia permalink
    Iulie 18, 2009 22:18

    Extraordinar…te pune pe ginduri. E bine citeodata sa fii macar pentur o zi bebe din nou…Si cind ma gindesc ca mamica ma roaga in fiecare zi sa ma maturizez odata! ;))

    • alex permalink*
      Iulie 18, 2009 22:55

      pay cand tzi se zice, asta nu pentru ca ai fi copil, dar pentru ca si ei la randu ei i/a fost zis, ce sai faci mostenire de familie, si tu vei zice la fel copiilor tai:P

    • Eugenia permalink
      Iulie 18, 2009 23:15

      bine, dar mie chiar imi palce cind mi se yice asa…inaseamna ca undeva mai sunt un copil si asta imi da asa o senzatie palcuta….:)

  5. Iulie 30, 2009 10:10

    m-a impresionat placut textul si mi-a dat o senzatie de bine, m-a invaluit intr-o aura aparte. Multumesc pentru doza de bine!

    • alex permalink*
      August 2, 2009 18:16

      MA BUCUR ca ma gasit copilul din tine:)

  6. August 12, 2009 12:37

    Frumos e prea putsin spus…
    In fiercare din noi ar fi trebuit sa fie un copil, pt ca doar lacrimile copilului sunt atit de pure si naive, doar zimbetul copilului poate face pe oricine fericit…
    Doar prin ochii copilului putem vedea frumosul vietii si a lumii lipsit de probleme mature …
    Fiercare din noi ar fi trebuit sa fie un bebe matur …

    • alex permalink*
      August 12, 2009 13:45

      si eu iarasi plang ca un copil…

  7. Septembrie 9, 2013 21:33

    felicitari! e placut sa intalnesti suflete ce pot exprima sentimente atat de profunde in cuvinte „simple complicate”!

Butterfly sharing is caring

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: