Skip to content

Stări ciclice, sau Toate-s vechi şi noi sunt toate…

Decembrie 31, 2008

Ultima zi de 2008.

Ultimele clipe mă găseşte răsfoind un vechi jurnal, prafuit poate, ascuns atît de adînc de ochii mamei. Jurnal care se numeşte Andreea şi din 2006 e alături de mine, doar că o foarte neglijez. Şi nu ştiu dacă imi pare rău. Răsfoiam şi am gasit o anumită scriere. Scriere veche aş putea spune însă înglobează ceea ce e acum cu mine şi aceea ce se întîmplă cu mine. NU sunt jos şi nici nu ştiu dacă sunt trist. Simt doar că îngheţ. Şi totul îngheaţă pentru mine.

Voi încerca să reproduc mesajul, pe alocuri s-ar putea să pun şi cuvinte ne-româneşti dar care au o putere atît de mare , de efect şi realitate. Voi încerca să nu schimb nimic. Pentru că totul este aşa cum este. Fătră schimbări şi fără rezolvări.

23 februarie 2008, Sîmbătă / 31 decembrie 2008, Miercuri

Salutare!

Cred că poţi spune că s-a întors ” fiul risipitor”, deşi mi-am spus că nu voi mai scrie din cauza ” factorului extern” totuşi iata-mă.

Ştii dacă acum mă uit retrospectiv, chiar îmi pare rău că n-am scris mai nimic în vară, căci a fost Cea mai Bună Vară din toate Timpurile, (2007), din toate punctele de vedere şi atîtea lucruri super şi nemaipomenite s-au întîmplat încît , pur şi simplu, mă pierd în amintiri doar gîndindu-mă. Uneori mă gîndesc, oare ce simţeam eu atunci, pe timpul acela, ştiam oare pe ce planetă sunt..sau nu. Din cîte realizez acum eram prea orb sau prea distrat pentru a observa adevăratele minuni ce se petreceau în jurul meu. Poate eram furat de poziţia mea continuă fr atunci – ” Nobody loves me”, aşa încît am mers pe aparenţe şi am refuzat să văd o minune, doar din cauza că credeam că e paranoie şi că totul e imposibil de imposibil ca să fie adevărat. Însă din cîte văd , chiar era posibil. Am fost plăcut, poate chiar iubit de cea mai extraordinră persoană ce am cunoscut-o, n-am remarcat că d ela început că practic ne completam, am găsit vorbă comună neobişnuit de simplu în timpuri cînd nu prea comunicam cu lumea. Ea era deşteaptă, frumoasă, cu simţul umorului, deschisă şi cu un suflet de înger, iar eu am văzut în ea o prietenă, o foarte bună prietenă, poate mi s-a părut că aş putea s-o pierd, însă acum văd că sunt pe punctul de a o pierde şi de a deveni străini..din nou.

Atîtea lucruri ne leagă, chiar şi uneori mă surprinde asta. Oriunde aş privi , o văd şi văd ceva legat de ea. Zilele trecute se vorbea la TV despre o eclipsă de lună, aşa încît nu pot să nu mă gîndesc la planurile care le făceam pentru 27 august, eram decişi însăşi să petrecem o noapte sub cerul liber, prin oraş. Chiar ar fi fost o nebunie, o dulce nebunie.

Noi am creat GaiLandulla tabără, şi eram acei ce erau decişi să ieşim în faţa tuturor şi să nu facem nimic, motivînd că astea ne sunt tradiţiile. Nopţile fără somn de Adevăr sau Provocare. Noi eram acei care jucau jocul şi legaţi la ochi aşteptînd să ni se fure lucrurile pe care nu le aveam.

Noi am fost acei ce au dansat flutureşte Imnul GaiLand, şi noi am fost cei ce se fotografiau cu smilikurile create special şi pe care încă le păstrăm. Voiam să scrim pe fiece căsuţa :” Happy Together be Gai4ever”.

Discuţiile pe mail, wow discuţiile, par acum un serial al cărui sezon doi deşi se preconiza, nu se va mai realiza.

Ea a fost cea care m-a liniştit , că şi ce dacă marchezi de două ori în proprie poartă, important e să te distrezi.

Ea a fost cea care a ţinut cu tot dinadinsul să ne adunăm ca grup la începutul anului şcolar şi am fost doar doi!… atunci prima dată i-am văzut liceul şi Andys-ul de pe Bodoni, a fost prima şi unica fată cu care am băut bere în doi doar, lucrul acesta mi se părea puţin probabil, ba chiar şi am mîncat şi TunaFish Pizza.. chiar de avea gust oribil!

Noi am fost cei ce am fost la o prietenă să ne distrăm şi cei ce au udat-o atunci cînd dormea şi am jucat cărţi pînă dimineaţa.

Noi eram cei ce ne ţineam de scaune , ca să nu adormim în timpul rugăciunii. Noi eram cei ce veneau din timp la Sport, jucînd badminton cu cam ce găseam pe jos.

Ea a fost cea care venea 3 staţii doar ca să mă ajute să ajung la adunare. Ea a fost cea care m-a iniţiat în arta sms-urilor, ţin minte acele ultime zile de vară şi prime de toamnă în care mă vedeam cu Andrei doar ca să am posibilitatea să-i scriu. Imi aduc aminte cum Andrei mă trăgea din urmă în Avida, eu doar replicînd: „stai, stai oleacă să termin sms-ul”. Eu eram cel ce mă bucuram cînd primeam ceva de la ea.

Ea a fost unica persoană care a ştiut de însemnătatea ultimei zile a mea de serviciu- 20 septembrie, ea a venit lîngă bustul lui Alecsandri să ia nişte cărţi de la mine şi totuşi deşi nu trebuia mi-a adus şi ea ceva, ceva foarte sufletesc şi foarte fantastic, gustul meu. Oare de unde ştia?… ah!, cît imi pare de rău că am dat propunerea să ne ridicăm de pe scaun în acea superbă zi de toamnă..am vrut să mă plimb..însă se pare că dădusem alte semne.

A fost prima lîngă mine şi prima care a ştiut că am număr de mobil.Ea era cea cu care mă duceam la studiu, sunînd-o cum ajungeam de la Şcoala Tînărului Filolog. Ea a fost cea care mi-a pus un ChupaChups în buzunar cînd am fost s-o felicităm pe mama unei prietene. Ea a fost unica care mi-a ascultat poeziile pînă la ultimul vers în acea Seara a Poeziei, şi cea care mi-a definit stilul, remarcînd ceva versuri.

Ea a fost cea care mi-a lipsit în timpul Conferinţei de la Vad, cea care îi dam beep şi-mi răspundea.

Ea este cea ce se ascunde în fiece 17, 26 şi 8.

Ea e cea ce se gîdilă, şi îmi place să o gîdil. Am văzut-o rîzînd cu poftă, superficial sau doar zîmbind. Am văzut-o tristă, obosită, supărată, furioasă, trădată. Am văzut-o cum doarme, am văzut-o bolnavă. Am văzut-o cu radia în rochia ei superbă, vara lîngă Filarmonică. Am văzut-o şi în scurtă şi căciulă trecînd invizibilă pentru restul. Am văzut-o lăcrimînd, am văzut-o suflîndu-şi nasul, am văzut-o meditînd.

Am ascultat ce avea pe suflet şi mi-am deschis sufletul în faţa ei.

Ea e cea mai inteligentă persoană ce am cunoscut-o, am fost atît de aproape de ea, acum simt depărtare şi depărtarea mă omoară, la fel regretele şi neputinţa. Vreau să fac ceva în timpuri demult apuse, căci prezentul îmi oferă doar ziduri.

Imi amintesc cum o sunam şi ea era la masaj, chiar mă simţeam mîndru că am masat-o şi eu şi am fost masat de ea.

Mă întreb acum şi dacă totul ar fi fost altfel, cum aveam să fim noi acum? Din păcate, nu pot răspunde la această întrebare. Azi sunt 3 săptămîni de cînd scînteia a căzut în stocul de pulbere. Au trecut nopţile de nesomn, iraţionalul, necugetările, impulsurile de moment. Acum sunt foarte lucid, mă gîndesc la viitor, deşi nu ştiu ce va fi mîine. Nu ştiu să continuu sau să cedez, orice aş face ştiu că pot răni şi asta mă sufocă. Nu ştiu de ce şi nu ştiu cît de des se manifestă acest fenomen într-o viaţă de om. Poate că o consider cea Aleasă. Ştiu că poate nu e cea mai frumoasă, dibace, deşteaptă, însă pentru mine este, şi de ar fi fost Tilipuzică sau Pikachu însă cu acelaşi suflet ar fi fost acelaşi lucru.

NU pot pur şi simplu radia tot ce a fost, poate că nici nu va fi nevoie. Ştii se pare că încep să accept unele lucruri şi privind spre ce a fost, nu mai văd regrete ci împlinire, frumuseţe şi nemuritoare amintiri. Ceva ce niciodată nu va putea fi radiat, furat sau uitat. Ştiu că s-ar putea găsi şi alte aşa zise jumătăţi, însă nu vreau să păsesc spre ce ar putea fi căci ceea ce este e prea valoros.

De ce? pentru că Ich Liebe Dich, neuitatul meu Clor Auriu. Pot fi egoist ceea ce-ţi cer, însă tot ce vreau e să fiu lîngă tine. Nu ştiu ce va urma şi sper să iau deciziile corecte aşa că să ne ajute Dumnezeu! ”

Ceai cu aromă de tăcere

Şaptesprezece.

Simt lingutiţa rece
se învîrte şi
mă învîrt şi eu
Cuprins de valul
că aduc plăcere
uit ce sunt. Efemer!

Gingaş fior de căldură
dăruiesc prin fierbinţeala
clocotirii-n apă pură.

Mă sorbi ritmat
îmi place cum mă sorbi!
Dulce-mi spui că sunt
Adaosul de zahăr piere
Aburi ies şi-mi simţi aroma
În liniştea de miere.

Ţi-ating buzele
şi uşor dispar,
pătrund în tine, iar
Tu mă simţi satisfăcută!

Oare originea contează
în secunda ce urmează?
Aş putea să te rog
să mă bei încet
ca să mai rămîn cu tine
Însă m-aş răci, şi fără aburi
Ai uita de mine!
Prefer o clipă să exist
Setos sorbit de-a ta suflare
Decît uitat într-o chiuvetă
s-apuc şi ziua cea de mîine.

Şaptesprezece şi zece

Ceaşca goală,
Doar cu linguriţa amintind de mine
Am fost fierbinte şi acum nu sunt
Decît în setea ta-mpăcată:
O partidă de ceai placută

6 comentarii leave one →
  1. Ianuarie 1, 2009 13:58

    ah, parca toate sunt desprinse dintr-un film… serios, da o senzatie de vis…)

  2. Billgates permalink
    Ianuarie 1, 2009 16:14

    intradevar parca ar fi scene desprinde dintru film
    o relatie de invidiat
    eu as avea ce invata din asa tip de relatii ….,cred cami lipseste asta mie.

    eu zic sa iei o pauza,si restul o sa decurga de la sine….

    Hai la multi ani !!!Si te asteptam cu noi posturi!!!

  3. Nikky_snowfl permalink
    Iunie 1, 2009 06:03

    …pure si sincere sentimente…cit de importante pot fi unele momente ,nesemnificative pt unii,dar de neuitat pt cei ce iubesc…maruntusuri ce fac sufletul sa zboare…asa ceva nu se uita niciodata…

    • alex permalink*
      Iunie 1, 2009 14:46

      adevarat ca ele nu se uita pentru ca ele te fac sa fii ceea ce esti azi:)

  4. Septembrie 16, 2011 14:27

    deobicei la asa articole nu scriu comentarii dupa ce le citesc
    asa articole se simt nu se comenteaza…mie mi-ar trebui mult curaj ca sa postez o pagina din jurnalul meu,insa la tine nu inteleg daca e vorba de curaj sau de o fire deschisa?

    • Septembrie 16, 2011 16:06

      nu cred că e vorba de nici una din ele, cred că vine mai mult din dorința de a accepta și a lupta pentru anumite lucruri. uneori de a nu mă simți că sunt singurul care duce o durere, la fel și o bucurie.
      cu cât pui lucrurile la vedere cu atât mai puțin încearcă să te afle, probabil e și protecție

Butterfly sharing is caring

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: